Principalele riscuri economice ale anului 2021 sunt evoluţiile situaţiei pandemice şi instabilitatea politică. Pe de o parte, în acest an putem să ne aşteptăm la o creştere economică relativ înaltă, de circa +5,4%, pe de altă parte, relansarea va avea loc fără investiţii şi cu un deficit bugetar înalt.
Concluziile şi prognozele date se regăsesc în Publicaţia MEGA, ediţia 22 pentru trimestrul I, 2021, elaborată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” şi lansată în cadrul celei de-a 22-a ediţii a Conferinţei MEGA, care în acest an a avut loc în format online.
Adrian Lupuşor, director executiv, „Expert-Grup”: „Relansarea agriculturii şi relansarea economică anticipată din regiune vor fi principalele motoare de creştere economică pentru anul viitor. În plus, avem şi efectul bazei de comparaţie scăzute, care, pur aritmetic, va crea condiţiile pentru o creştere economică de 5-6%. Partea negativă este că această creştere economică va avea loc pe fundalul comprimării activităţii investiţionale, atât în sectorul public, cât şi în cel privat. De asemenea, va fi o creştere economică ce nu va genera locuri de muncă. Cel mai mult Produsul Intern Brut va fi propulsat de consumul final, care va creşte cu 8,3%, şi creşterea exporturilor, care va fi mai rapidă decât cea a importurilor”.
Autorii publicaţiei MEGA, ediţia 22, consideră că guvernul trebuie să implementeze în mod urgent un pachet complex de măsuri de suport pentru firme şi populaţie, care ar soluţiona problema finanţării deficitului bugetar şi ar susţine relansarea economică în 2021-2022, după criza provocată de pandemie în anul 2020. Cadrul de resurse pentru revigorarea economiei ar consta în: valori mobiliare de stat (circa 300 de milioane de Euro), emisiuni de euroboobligaţiuni (circa 500 de milioane de Euro), emisiunea de obligaţiuni municipale (circa 50 de milioane de Euro) şi asistenţa externă din partea Uniunii Europene, a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale (circa 150-200 de milioane de euro).
„Uniunea Europeană (UE) continuă să ofere suport pentru economia şi mediul de afaceri din Republica Moldova. În contextul pandemiei de COVID-19, Uniunea Europeană a aprobat un pachet de sprijin de urgenţă pentru ţările din Parteneriatul Estic, colaborând ferm pe acest segment cu Instituţii Financiare Internaţionale şi instituţii financiare relevante din statele membre ale Uniunii Europene. Răspunsul pe termen scurt la criza pandemică este concentrat pe creşterea suportului către Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM), în acelaşi timp, planificându-se abordări de diminuare a consecinţelor pandemiei pe termen lung, iar în acest context, rolul organizaţiilor societăţii civile este vital”, a declarat în cadrul conferinţei MEGA Gintautas Baranauskas, şef adjunct al Departamentului Operaţiuni, Delegaţia UE în Republica Moldova.
Principalele prognoze economice pentru anul 2021, potrivit autorilor Publicaţiei MEGA, ediţia 22
- Companiile din sectorul Turismului şi HoReCa vor avea parte de încă un an de sacrificiu, în timp ce în IT extinderea garanţiilor pentru parcul IT şi digitizarea vor menţine creşterea;
- Cele mai multe întreprinderi se aşteaptă la o revenire a vânzărilor la un nivel optim în a doua jumătate a anului a anului 2021;
- În 2021, pe fundalul relansării economice se anticipează o creştere a salariilor şi pensiilor. Estimăm că în 2020 salariul real va creşte cu 4%, iar pentru 2021 anticipăm o majorare cu 1,7%;
- Declinul consumului final din 2020, practic, va fi integral recuperat de ascensiunea din 2021. În 2020 consumul va descreşte cu 7,7%, iar pentru 2020 previzionăm o majorare cu 8,3%;
- Intermedierea financiară va avansa în contextul în care firmele au nevoie de capital pentru a-şi redresa poziţia financiară;
- Anticipăm o creştere a creditării persoanelor fizice de 10% şi de 15% în cazul celor juridice;
- Anul 2020 va fi caracterizat printr-o inflaţie redusă. Rata medie anuală a inflaţiei va fi de 2,6%;
- Prognoza comerţului exterior al Republicii Moldova coroborează cu perspectivele reanimării economiei mondiale: creştere anuală a exporturilor de bunuri şi servicii de circa 9,6%, creştere anuală a importurilor de bunuri şi servicii de 6,8%.
