„Fraudele bancare au fost înfăptuite pe parcursul mai multor ani, de la apariţia sistemului bancar în Republica Moldova, doar că proporţia şi schemele utilizate au fost diferite. Or, cel mai recent episod cu dispariţia miliardului a fost favorizat de deciziile politice”, a explicat în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, expertul Transparency International Moldova, Veaceslav Negruţa.
În opinia lui, perioada fraudelor din bănci este împărţită în trei capitole. „Primul, vizează laundromatul – spălătoria de bani dubioşi prin Republica Moldova cu utilizarea sistemului judecătoresc autohton, ca ulterior, prin bănci, banii să plece în jurisdicţii europene şi off-shoruri. Aici putem vorbi de cele 22 miliare de dolari spălate prin sistemul bancar moldovenesc, dar suma ajunge la 40 miliarde de dolari. Banii provin în mare parte din Federaţia Rusă”, a explicat Negruţa.
Capitolul doi din frauda bancară se referă la încălcarea normelor de creditare stabilite de normele prudenţiale ale BNM. „Pe parcursul anilor, aceste practici au fost utilizate de toate băncile. Cel mai trist este că până astăzi aceste credite nu s-au oprit. Am avut asemenea practici şi la băncile lichidate”.
Capitolul trei, potrivit lui Negruţa, include renumitul „furt al miliardului”, care de fapt vizează extragerea din rezervele BNM a unei sume echivalente cu 13% din PIB (14 miliarde de lei) cu care au fost acoperite mijloacele lipsă din cele trei bănci. Ulterior, ca printr-un miracol, acele credite prin garanţia Guvernului au fost trecute la datorie de stat.
„Există trasabilitatea acelor bani, iar raportul Kroll este cea mai bună lucrare care arată sincronizarea fondurilor de la o bancă la alta şi a deciziilor luate. Ba mai mult, când vorbim de furtul miliardului vorbim de acele decizii politice care au facilitat dispariţia banilor din bănci şi acoperiţi din rezerva BNM. S-a umblat la legi cu implicarea miniştrilor, care au creat coridorul furtului miliardului. Pe de altă parte, prin asumare de răspundere s-a convertit acea garanţie şi transformată în datorie de stat”.
„Recuperarea va începe atunci când va începe investigarea, iar factologia expusă în raportul Kroll va fi sincronizată cu deciziile politice şi pornite dosare pe recuperarea banilor. Sigur că acei bani care au fost scoşi din Republica Moldova undeva circulă. Fie că este vorba de jurisdicţiile off-shore din imediata vecinătate a ţării sau de mai departe”, mai spune expertul.
În concluzie, Veaceslav Negruţa a precizat că fraudele bancare au ştirbit din imaginea instituţiilor financiare din Republica Moldova, iar populaţia cu o mai puţină încredere depune banii în bănci. Pentru redobândirea încrederii, BNM are misiunea de a face ordine în sectorul bancar. Totodată, e nevoie ca până la sfârşitul anului 2017 să fie finalizate rapoartele pentru fiecare bancă, astfel ca cetăţenii să aibă încrederea banilor depuşi că lucrează pentru economie şi nu în interesul unor grupuri afiliate.
Capitolul doi din frauda bancară se referă la încălcarea normelor de creditare stabilite de normele prudenţiale ale BNM. „Pe parcursul anilor, aceste practici au fost utilizate de toate băncile. Cel mai trist este că până astăzi aceste credite nu s-au oprit. Am avut asemenea practici şi la băncile lichidate”.
Capitolul trei, potrivit lui Negruţa, include renumitul „furt al miliardului”, care de fapt vizează extragerea din rezervele BNM a unei sume echivalente cu 13% din PIB (14 miliarde de lei) cu care au fost acoperite mijloacele lipsă din cele trei bănci. Ulterior, ca printr-un miracol, acele credite prin garanţia Guvernului au fost trecute la datorie de stat.
„Există trasabilitatea acelor bani, iar raportul Kroll este cea mai bună lucrare care arată sincronizarea fondurilor de la o bancă la alta şi a deciziilor luate. Ba mai mult, când vorbim de furtul miliardului vorbim de acele decizii politice care au facilitat dispariţia banilor din bănci şi acoperiţi din rezerva BNM. S-a umblat la legi cu implicarea miniştrilor, care au creat coridorul furtului miliardului. Pe de altă parte, prin asumare de răspundere s-a convertit acea garanţie şi transformată în datorie de stat”.
„Recuperarea va începe atunci când va începe investigarea, iar factologia expusă în raportul Kroll va fi sincronizată cu deciziile politice şi pornite dosare pe recuperarea banilor. Sigur că acei bani care au fost scoşi din Republica Moldova undeva circulă. Fie că este vorba de jurisdicţiile off-shore din imediata vecinătate a ţării sau de mai departe”, mai spune expertul.
În concluzie, Veaceslav Negruţa a precizat că fraudele bancare au ştirbit din imaginea instituţiilor financiare din Republica Moldova, iar populaţia cu o mai puţină încredere depune banii în bănci. Pentru redobândirea încrederii, BNM are misiunea de a face ordine în sectorul bancar. Totodată, e nevoie ca până la sfârşitul anului 2017 să fie finalizate rapoartele pentru fiecare bancă, astfel ca cetăţenii să aibă încrederea banilor depuşi că lucrează pentru economie şi nu în interesul unor grupuri afiliate.
