Potrivit prognozelor IDIS Viitorul de acum două luni, bugetul de stat va fi executat peste prognoză. Acest fapt se datorează în primul rând estimărilor pesimiste ale Ministerului Finanţelor la început de an. În luna mai am anticipat că granturile în acest an vor fi mult sub nivelul prognozat. Considerăm că ele vor atinge cota maximă de 0,9 miliarde lei, faţă de 2,8 miliarde planificat. În schimb vor creşte veniturile din impozite, taxe şi contribuţii de asigurări sociale şi medicale.
Deci, bugetul va fi executat, însă acest buget este mai degrabă unul de supravieţuire şi nu de dezvoltare. Guvernul îşi va putea onora obligaţiile sociale: plata pensiilor, salariilor, însă trebuie deja al patrulea an consecutiv să ne limităm investiţiile în infrastructură.
- Cum Guvernul reuşeşte să acumuleze bani?
Foarte simplu, din contul populaţiei. Al doilea an consecutiv veniturile BPN sunt mai mari decât cele planificate. Anul trecut BPN s-a supraexecutat cu 2,3 miliarde lei, în 2018 anticipăm o supraexcutare cu 2,6 miliarde lei.
Această supraexecutare sa datorează îmbunătăţirii administrării fiscale prin: creşterea valorii în vamă a mărfurilor importate, majorarea salariului minim pe economie şi lupta cu economia tenebră.
Evident că toate aceste lucruri sunt bune şi nobile, însă dacă veniturile BPN cresc la cineva ele scad. Evident că BPN naţional a primit 5 miliarde lei suplimentar de la noi. Asta s-a răsfrânt asupra preţurilor la mărfurile procurate, la salariile real primite şi veniturile agenţilor economici.
Altfel spus, Guvernul în plină criză ne având capacitatea de a restabili relaţiile cu partenerii externi a găsit unica soluţie realistă: creşterea poverii fiscale asupra cetăţenilor.
- Câţi bani a ratat Moldova de la înrăutăţirea relaţiilor cu partenerii externi?
Greu de calculat, dar nu şi imposibil.
Republica Moldova şi-a îmbunătăţit constant relaţiile cu partenerii externi în perioada 2010-2014. Iar după semnarea Acordului de Asociere, asistenţa financiară externă sub formă de granturi a atins nivelul de 4 miliarde lei în anul 2014. Dacă în perioada 2000-2013 asistenţa financiară externă în mediu a constituit anual circa 1,5% din PIB, atunci după semnarea acordului asistenţa a crescut la 3,6% din PIB.
Desigur cu un efort suplimentar Guvernul în condiţiile unei bune cooperări putea majora această asistenţă la 4% sau chiar 5% din PIB. În realitate, după jaful bancar iar mai nou criza politică asistenţa financiară externă sa redus dramatic. În urma evaluărilor am considerat că oportunităţile de finanţare externă dacă rămâneau la nivelul anului 2014, atunci în acest an Moldova trebuia să beneficieze de granturi în mărime de 5,6 miliarde lei, iar în realitate vom avea cu 4,7 miliarde lei mai puţin sau doar 900 milioane lei.
Ratările de oportunităţi în ultimii patru ani se ridică la 14,7 miliarde lei, bani care în mod normal trebuiau să meargă pentru modernizarea infrastructurii drumurilor, reparaţii de spitale, şcoli. Reforme în domeniul justiţiei, reglementărilor.
