Criza prin care trece Republica Moldova are un impact major asupra economiei. Or, acest lucru poate fi sesizat pe piaţa valutară prin vânzările de valută ale persoanelor fizice. În luna martie şi aprilie volumul transferurilor a scăzut cu 18 milioane USD la 188 mil. USD. Cea mai mare cădere a fost în aprilie cu 12%.
Însă transferurile cetăţenilor nu reflectă situaţia pe piaţa valutară. Indicatorul cel mai relevant sunt vânzările de valută ale persoanelor fizice, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.
Cel mai mare volum al transferurilor a fost atins în 2008 – 1,6 miliarde USD după care acestea a fost prăbuşirea din 2009 cu recuperare până în 2013 şi o cădere ulterioară. Iar din anul 2014 volumul remiterilor s-au stabilizat la 1,2 miliarde USD. În realitate, oamenii aduc banii în ţară nu întotdeauna oficial. Ei când revin ţară vin cu banii în buzunar. De aceea un indicator mai relevant al pieţei valutare sunt vânzările de valută ale persoanelor fizice. Astfel, oameni transferă oficial 1,3 miliarde USD, dar vând 2,1 miliarde USD.
”În perioada martie - aprilie avem o prăbuşire a pieţei valutare faţă anul precedent. Persoanele fizice au vândut 350 mil. USD faţă de 560 mil. USD. Asemenea cădere nu a mai fost înregistrată din 2009. Practic, cetăţenii nu a vândut valută în lunile menţionate. Explicaţia este că moldovenii nu au putut aduce valută în ţară din cauza carantinei. Astfel, cel mai mic volum de valută vândut a fost înregistrat în aprilie 2020 – 135 milioane USD, cel mai redus volum din ultimii zece ani. Un volum slab al vânzărilor de valută a fost anii 2015, 2016 - ca urmare a crizei bancare – 175 mil. USD”, a menţionat Ioniţă.
În luna mai, probabil va fi un nivel la fel de mic al vânzărilor de valută. Astfel, putem spune că în trimestrul doi când am intrat în plină criză volumul de valută vândut va fi la nivelul minim din ultimii zece ani.
Un alt element care explică volumul scăzut al vânzărilor de valută este că populaţia nu a avut consum în lunile martie – aprilie. Aici avem două explicaţii: nu au lucrat majoritatea unităţilor de comerţ nealimentare, ori aceste bunuri reprezintă peste 40% din cheltuielile populaţiei. A doua explicaţia este că pe timp de criză populaţia îşi schimbă brusc comportamentul. Un detaliu este scăderea de două ori a vânzărilor de automobile noi. Oamenii care au un venit stabil se dezic de acest lucru deoarece suntem în criză şi nu le arde a maşini. Asta după ce am avut câţiva procurările de automobile întrecea cu mult media europeană.
În ce priveşte cererea de valută, economistul IDIS Viitorul opinează, că anul acesta avem 177 mil. USD faţă de 211 mil. USD anul precedent. Cererea a scăzut ca urmare consumului. De exemplu, doar în două luni populaţia şi-a redus cheltuielile pentru maşini cu 700 mil. de lei.
”Per total, anual deficitul pieţei valutare a fost de 195 mil. USD. A existat o perioadă când oferta era mai mare decât cererea, iar acum cererea a scăzut deoarece încetineşte economia. Or, deficitul de valută a fost unul din factorii, care a dus la deprecierea leului în luna martie. Menţionăm că în acest an BNM a fost nevoită să vândă 180 mil. USD să menţină cursul valutar. Am avut o intervenţie a FMI fără precedent fără condiţii prin oferirea unui împrumut de 238 mil. USD. Acest lucru a ridicat nivelul rezervelor valutare la cel mai mare nivel – 3.1 miliarde USD. Astfel, BNM are toate instrumentele pentru a menţine cursul valutar. Problema este dacă e nevoie să-l menţii”, a explicat Ioniţă.
Indicele Valutar al Moldovei (IVM 10) arată că leul moldovenesc s-a depreciat puţin, de la începutul anului, faţă de euro şi dolar, însă faţă de zece valute leul moldovenesc este mai puternic cu aproape 2%. De exemplu, moneda naţională faţă de hrivna ucraineană s-a apreciat cu aproape 9%, iar faţă de lira turcească leul este mai puternic cu 10%, dar a fost cu 18% mai tare. Acest lucru înseamnă că producţia turcească a fost mai ieftină cu 18%. Am luat aceste ţări, deoarece sunt principalii furnizori de producţie pe piaţa locală. Iar producătorii locali nu pot face faţă concurenţei locale, deoarece doar cursul valutar face ca producţia autohtonă să fie mai scumpă comparativ cu ţările vecine.
Veaceslav Ioniţă a concluzionat că Republica Moldova intră într-o criză foarte puternică, iar lucrul acesta se vede pe piaţa valutară şi în mod special prin vânzările de valută ale persoanelor fizice, care în două luni de carantină au înregistrat cea mai profundă cădere din istoria Republicii Moldova. Salvarea a venit de la FMI prin banii pe care i-a oferit. Dar menţinerea cursului valutar poate fi periculoasă, deoarece distruge producţia autohtonă şi nu putem concura cu ţările vecine.
Cel mai mare volum al transferurilor a fost atins în 2008 – 1,6 miliarde USD după care acestea a fost prăbuşirea din 2009 cu recuperare până în 2013 şi o cădere ulterioară. Iar din anul 2014 volumul remiterilor s-au stabilizat la 1,2 miliarde USD. În realitate, oamenii aduc banii în ţară nu întotdeauna oficial. Ei când revin ţară vin cu banii în buzunar. De aceea un indicator mai relevant al pieţei valutare sunt vânzările de valută ale persoanelor fizice. Astfel, oameni transferă oficial 1,3 miliarde USD, dar vând 2,1 miliarde USD.
”În perioada martie - aprilie avem o prăbuşire a pieţei valutare faţă anul precedent. Persoanele fizice au vândut 350 mil. USD faţă de 560 mil. USD. Asemenea cădere nu a mai fost înregistrată din 2009. Practic, cetăţenii nu a vândut valută în lunile menţionate. Explicaţia este că moldovenii nu au putut aduce valută în ţară din cauza carantinei. Astfel, cel mai mic volum de valută vândut a fost înregistrat în aprilie 2020 – 135 milioane USD, cel mai redus volum din ultimii zece ani. Un volum slab al vânzărilor de valută a fost anii 2015, 2016 - ca urmare a crizei bancare – 175 mil. USD”, a menţionat Ioniţă.
În luna mai, probabil va fi un nivel la fel de mic al vânzărilor de valută. Astfel, putem spune că în trimestrul doi când am intrat în plină criză volumul de valută vândut va fi la nivelul minim din ultimii zece ani.
Un alt element care explică volumul scăzut al vânzărilor de valută este că populaţia nu a avut consum în lunile martie – aprilie. Aici avem două explicaţii: nu au lucrat majoritatea unităţilor de comerţ nealimentare, ori aceste bunuri reprezintă peste 40% din cheltuielile populaţiei. A doua explicaţia este că pe timp de criză populaţia îşi schimbă brusc comportamentul. Un detaliu este scăderea de două ori a vânzărilor de automobile noi. Oamenii care au un venit stabil se dezic de acest lucru deoarece suntem în criză şi nu le arde a maşini. Asta după ce am avut câţiva procurările de automobile întrecea cu mult media europeană.
În ce priveşte cererea de valută, economistul IDIS Viitorul opinează, că anul acesta avem 177 mil. USD faţă de 211 mil. USD anul precedent. Cererea a scăzut ca urmare consumului. De exemplu, doar în două luni populaţia şi-a redus cheltuielile pentru maşini cu 700 mil. de lei.
”Per total, anual deficitul pieţei valutare a fost de 195 mil. USD. A existat o perioadă când oferta era mai mare decât cererea, iar acum cererea a scăzut deoarece încetineşte economia. Or, deficitul de valută a fost unul din factorii, care a dus la deprecierea leului în luna martie. Menţionăm că în acest an BNM a fost nevoită să vândă 180 mil. USD să menţină cursul valutar. Am avut o intervenţie a FMI fără precedent fără condiţii prin oferirea unui împrumut de 238 mil. USD. Acest lucru a ridicat nivelul rezervelor valutare la cel mai mare nivel – 3.1 miliarde USD. Astfel, BNM are toate instrumentele pentru a menţine cursul valutar. Problema este dacă e nevoie să-l menţii”, a explicat Ioniţă.
Indicele Valutar al Moldovei (IVM 10) arată că leul moldovenesc s-a depreciat puţin, de la începutul anului, faţă de euro şi dolar, însă faţă de zece valute leul moldovenesc este mai puternic cu aproape 2%. De exemplu, moneda naţională faţă de hrivna ucraineană s-a apreciat cu aproape 9%, iar faţă de lira turcească leul este mai puternic cu 10%, dar a fost cu 18% mai tare. Acest lucru înseamnă că producţia turcească a fost mai ieftină cu 18%. Am luat aceste ţări, deoarece sunt principalii furnizori de producţie pe piaţa locală. Iar producătorii locali nu pot face faţă concurenţei locale, deoarece doar cursul valutar face ca producţia autohtonă să fie mai scumpă comparativ cu ţările vecine.
Veaceslav Ioniţă a concluzionat că Republica Moldova intră într-o criză foarte puternică, iar lucrul acesta se vede pe piaţa valutară şi în mod special prin vânzările de valută ale persoanelor fizice, care în două luni de carantină au înregistrat cea mai profundă cădere din istoria Republicii Moldova. Salvarea a venit de la FMI prin banii pe care i-a oferit. Dar menţinerea cursului valutar poate fi periculoasă, deoarece distruge producţia autohtonă şi nu putem concura cu ţările vecine.
