Banca Naţională prognozează diminuarea inflaţiei şi a redus rata de politică monetară la minimul istoric de 5,5% şi spune că relaxarea politicii monetare va depinde preponderent de situaţia macroeconomică curentă. Însă FMI afirmă că decizia respectivă a fost luată prematur ca urmare a riscurilor privind politica bugetară, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul Victor Ursu.
Presiuni inflaţioniste pot avea preţurile la petrol şi condiţiile climaterice nefaste, dar anul 2020 va fi marcat de un trend dezinflaţionist. În context, banca centrală pentru a impulsiona creditarea sectorului real menţionează că banii s-ar mai putea ieftini după reducerea ratei la 5,5%. Dar ca urmare a excesului de lichiditate din sectorul bancar de 6,04 miliarde de lei efectele de reducere a costurilor împrumuturilor va întârzia pentru sectorul corporate. Beneficiarul exclusiv va fi Guvernul, care-şi va reduce costurile deficitului bugetar.
În opinia lui Victor Ursu, în urma şocurilor climaterice care sunt tot mai frecvente ar putea afecta productivitatea sectorului agricol ceea ce ar duce la majorarea preţurilor la produsele alimentare. Ba mai mult, schimbarea condiţiilor economice la nivel mondial şi tensiunile geopolitice au un efect direct asupra principalelor indicatori economici globali şi se vor regăsi şi în evoluţiile din Republica Moldova.
Prognoza inflaţiei a băncii centrale denotă dominaţia preţurilor la produsele alimentare şi a inflaţiei de bază pe tot orizontul de prognoză. Iar preţurile reglementate vor avea un şoc temporar, iar majorarea preţurilor la combustibili va fi una nesemnificativă.
Produsele alimentare care sunt cele mai sensibile la majorarea preţurilor au cel mai mare impact în condiţiile în care aproape jumătate din veniturile populaţiei sunt direcţionate pentru alimente. Persoanele cu venituri mici sunt cele mai afectate de majorarea preţurilor. Pentru anul curent avansul preţurilor este prognozată la 5,1%, iar pentru anul viitor – 3,6%.
”Riscurile inflaţioniste sunt constate şi de FMI, care susţine că sunt determinate de politica bugetar-fiscală mai relaxată şi de deprecierea monedei naţionale. Iar BNM trebuie să fie gata să ajusteze politica monetară, în cazul în care se vor materializa riscurile care ar putea influenţa perspectivele inflaţiei. Ba mai mult, decizia de relaxare a politicii monetare de la sfârşitul anului trecut a fost luată prematur”, a concluzionat Victor Ursu.
În opinia lui Victor Ursu, în urma şocurilor climaterice care sunt tot mai frecvente ar putea afecta productivitatea sectorului agricol ceea ce ar duce la majorarea preţurilor la produsele alimentare. Ba mai mult, schimbarea condiţiilor economice la nivel mondial şi tensiunile geopolitice au un efect direct asupra principalelor indicatori economici globali şi se vor regăsi şi în evoluţiile din Republica Moldova.
Prognoza inflaţiei a băncii centrale denotă dominaţia preţurilor la produsele alimentare şi a inflaţiei de bază pe tot orizontul de prognoză. Iar preţurile reglementate vor avea un şoc temporar, iar majorarea preţurilor la combustibili va fi una nesemnificativă.
Produsele alimentare care sunt cele mai sensibile la majorarea preţurilor au cel mai mare impact în condiţiile în care aproape jumătate din veniturile populaţiei sunt direcţionate pentru alimente. Persoanele cu venituri mici sunt cele mai afectate de majorarea preţurilor. Pentru anul curent avansul preţurilor este prognozată la 5,1%, iar pentru anul viitor – 3,6%.
”Riscurile inflaţioniste sunt constate şi de FMI, care susţine că sunt determinate de politica bugetar-fiscală mai relaxată şi de deprecierea monedei naţionale. Iar BNM trebuie să fie gata să ajusteze politica monetară, în cazul în care se vor materializa riscurile care ar putea influenţa perspectivele inflaţiei. Ba mai mult, decizia de relaxare a politicii monetare de la sfârşitul anului trecut a fost luată prematur”, a concluzionat Victor Ursu.
