ECONOMIC

Expert: Amnistia fiscală poate contribui la determinarea coaliţiei de guvernare după alegerile parlamentare din anul 2019

post-img

Parlamentul a adoptat trei legi referitor la politica bugetar-fiscală şi amnistia de capital. Pachetul a fost mult comentat în societatea moldovenească şi a provocat o serie de îngrijorării din partea partenerilor de dezvoltare.

„S-a aşteptat ca pachetul de legi să fie respins de preşedintele Igor Dodon, însă el dimpotrivă a promovat pachetul de legi şi a venit cu o serie de comentarii pro, de susţinere, a acestor legi” constată, politologul, Ion Tăbârţă în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”.

Un pachet similar de legi fost adoptat în anul 2007, pe timpul guvernării comuniste, despre care se vorbea atunci  că vă determina o stimulare economică şi va deschide noi locuri de muncă. Ulterior, s-a recunoscut că pachetul de legi nu a avut efectul scontat, ba dimpotrivă, nu este exclus că în spatele pachetului de legi a stat un grup restrâns de interese. O parte din experţi leagă „laundromatul” cu acel pachet de legi adoptat în 2007, al cărui început a fost aşa-numita „notă Reidman” referitoare la „banii nomazi” din anul 2005. În documentul elaborat de fostul consilier economic al preşedintelui Voronin se vorbeşte despre banii care nu au o provenienţă clară şi circulă prin bănci. După 2009, pachetul de legi care a făcut posibil „laundromatul” a fost aprobat la necesităţile şi interesele grupurilor economice din subteranul politicii moldoveneşti.

„În anul 2014, pe lângă „laundromat”, a avut loc şi devalizarea sistemului bancar cu circa un miliard de USD. Aceşti bani stau conservaţi undeva şi-şi aşteaptă destinaţia. În anul 2016 guvernul Filip a reuşit să stabilizeze situaţia economică din ţară şi a reuşit să încheie un acord cu FMI. Însă imediat după semnarea acordului la începutul lui decembrie 2016 a apărut un pachet de legi similar celui din 2007 şi care se aseamănă cu  pachetului adoptat recent de parlamentul Republici Moldova. La acea vreme, pachetul a fost respins ca urmare a reacţiei prompte a societăţii civile şi a atitudinii negative faţă de legi din partea partenerilor de dezvoltare. De fapt, reieşind din mai multe estimări, acel pachet de legi urma să transforme Republica Moldova într-o spălătorie regională, totodată zădărnicind investigaţia Krol şi descurajând mediul de afaceri”, susţine Ion Tăbârţă.

Acest pachet de legi, în conexiune cu legea acordării cetăţeniei pentru investiţii, în opinia multora, reîntregeşte tabloul prin care Republica Moldova riscă să se transforme într-o spălătorie regională de „bani murdari”, iar miliardul furat să fie legalizat în ţară de aceleaşi persoane care l-au furat. Preşedintele Dodon, în loc să stopeze, a adoptat cele trei legi şi a completat în spaţiul public argumentele guvernării în adoptarea pachetului de legi referitor la politica bugetar-fiscală şi amnistia de capital. Generalizate, argumentele preşedintelui susţin voalat acţiunile guvernare ambalate, evident, într-un manifest antioccidental.

În concluzie, Ion Tăbârţă spune că urmările pachetului de legi cu privire la politica bugetar-fiscală şi amnistia de capital sunt incerte pentru Republica Moldova. Deocamdată, adoptarea celor trei legi a dus la deteriorarea relaţiilor Republicii Moldova cu partenerii de dezvoltare. Or, normalizarea acestor relaţii va impune anularea pachetului de legi, soarta lui fiind dependentă de viitoarea configuraţie a puterii. O noua guvernare proeuropeană la cârma Republicii Moldova, pentru aşi normaliza relaţiile sale cu partenerii de dezvoltare, va fi nevoită să renunţe la aceste legi.

După alegerile din februarie 2019, o guvernare dintre forţele proeuropene, cum a fost începând cu anul 2009, pare imposibilă pentru că actuala opoziţie proeuropeană din Republica Moldova este intransigentă cu partidul de guvernare. Cel mai probabil, deşi la moment nimeni nu vorbeşte de acest lucru, se prefigurează o guvernare de centru-stânga dintre PDM şi PSRM, echilibrată geopolitic. Este prematur să vorbim despre anumite scenarii post-electorale, datele prolemei fiind mult mai complexe decât par la „prima vedere”, însă pachetul de legi poate fi „o piatră de temelie” care poate contribui la formarea viitoarei coaliţii de guvernare în Republica Moldova.