Coronacriza generată de COVID-19 complică situaţia din sistemul achiziţiilor publice şi agravează problemele vechi. Este vorba de transparenţa limitată a achiziţiilor pentru necesităţile sistemului medical, utilizarea abuzivă a procedurii de negociere fără publicare şi lipsa de control în utilizarea resurselor publice, constată în cadrul emisiunii „15 minute e realism economic” economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.
Între timp, s-au conturat două abordări diferite ale autorităţilor publice. Cele care proactiv şi-au revăzut bugetele, reprioritizand cheltuielile şi achiziţiile publice. Şi celelalte care continuă să facă achiziţii de automobile de serviciu, covoare şi alte bunuriîn pofida situaţiei actuale din sănătate şi cea a bugetelor publice.
”Mai mult ca atât, unele autorităţi sfidează şi prevederile legale, profitând de starea de urgenţă pentru a procura bunuri sau servicii prinaplicarea procedurii de negociere fără publicare pentru achiziţii care nu au nicio legătură cu prevenirea sau combaterea infecţiei de COVID-19. De exemplu, din analiza datelor din MTender, am identificat cel puţin 8 proceduri de achiziţie pentru procurarea automobilelor de diferite autorităţi publice din ţară, cu valori cuprinse între 220 mii lei şi ajungând până la 400 mii lei”, punctează Diana Enachi.
O altă constatare este discrepanţa de preţ. În cazul unor autorităţi serviciile îi costă pe cetăţeni circa 700 mii lei, iar în cazul altor autorităţi locale, costul acestor servicii se ridică la câteva milioane de lei. De exemplu, Primăria mun. Hânceşti a atribuit un contract de achiziţii în valoare de peste 6,5 milioane de lei pentru servicii de amenajare a teritoriului prin procedura de licitaţie deschisă. La licitaţie a participat doar o singură companie, care a şi fost desemnată câştigătoare.
Diana Eneachi a constat transparenţă extrem de limitată a achiziţiilor în sistemul medical. Astfel, instituţia responsabilă de achiziţiile centralizate în sănătate, CAPSC utilizează vechiul sistem de achiziţii publice SIA RSAPcare este dificil de monitorizat, fiind afectată transparenţa.. Instituţiile medicale au fost împuternicite să desfăşoare individual proceduri de achiziţii publice, însă contrar prevderilor, aceastea nu rapoartează toate achiziţiile către CAPCS. Metodă de achiziţie utilizată frecvent este negocierea fără publicare, care este prevăzută în lege doar pentru cazuri excepţionale.
Pentru a soluţiona problema transparenţei pe timp de pandemie mai multe ONG-uri au dezvoltat o platforma de date deschise privind achiziţiile în sănătate – tender.health. Faptul că mai puţin de o treime din instituţii medicale au raportat achiziţiile desfăşurate, denotăiresponsabilitatea instituţiilor şi nedorinţa de a asigura transparenţa măcar şi post-factum.
Diana Enachi a concluzionat că pe timp de pandemie valoarea totală a achiziţiilor publice din sănătate se ridică la peste 100 milioane de lei. Totuşi, având în vedere numărul mic al instituţiilor care au raportat, valoarea reală a achiziţiilor este cu mult mai mare. Datele accesibile pe platforma tender.healthau scos în evidenţă diferenţe semnificative de preţ, dacă luăm drept exemplu,a cel mai utilizat produs în această perioadă - dezinfectantul – acestea ajung şi la 30-40%.
”Mai mult ca atât, unele autorităţi sfidează şi prevederile legale, profitând de starea de urgenţă pentru a procura bunuri sau servicii prinaplicarea procedurii de negociere fără publicare pentru achiziţii care nu au nicio legătură cu prevenirea sau combaterea infecţiei de COVID-19. De exemplu, din analiza datelor din MTender, am identificat cel puţin 8 proceduri de achiziţie pentru procurarea automobilelor de diferite autorităţi publice din ţară, cu valori cuprinse între 220 mii lei şi ajungând până la 400 mii lei”, punctează Diana Enachi.
O altă constatare este discrepanţa de preţ. În cazul unor autorităţi serviciile îi costă pe cetăţeni circa 700 mii lei, iar în cazul altor autorităţi locale, costul acestor servicii se ridică la câteva milioane de lei. De exemplu, Primăria mun. Hânceşti a atribuit un contract de achiziţii în valoare de peste 6,5 milioane de lei pentru servicii de amenajare a teritoriului prin procedura de licitaţie deschisă. La licitaţie a participat doar o singură companie, care a şi fost desemnată câştigătoare.
Diana Eneachi a constat transparenţă extrem de limitată a achiziţiilor în sistemul medical. Astfel, instituţia responsabilă de achiziţiile centralizate în sănătate, CAPSC utilizează vechiul sistem de achiziţii publice SIA RSAPcare este dificil de monitorizat, fiind afectată transparenţa.. Instituţiile medicale au fost împuternicite să desfăşoare individual proceduri de achiziţii publice, însă contrar prevderilor, aceastea nu rapoartează toate achiziţiile către CAPCS. Metodă de achiziţie utilizată frecvent este negocierea fără publicare, care este prevăzută în lege doar pentru cazuri excepţionale.
Pentru a soluţiona problema transparenţei pe timp de pandemie mai multe ONG-uri au dezvoltat o platforma de date deschise privind achiziţiile în sănătate – tender.health. Faptul că mai puţin de o treime din instituţii medicale au raportat achiziţiile desfăşurate, denotăiresponsabilitatea instituţiilor şi nedorinţa de a asigura transparenţa măcar şi post-factum.
Diana Enachi a concluzionat că pe timp de pandemie valoarea totală a achiziţiilor publice din sănătate se ridică la peste 100 milioane de lei. Totuşi, având în vedere numărul mic al instituţiilor care au raportat, valoarea reală a achiziţiilor este cu mult mai mare. Datele accesibile pe platforma tender.healthau scos în evidenţă diferenţe semnificative de preţ, dacă luăm drept exemplu,a cel mai utilizat produs în această perioadă - dezinfectantul – acestea ajung şi la 30-40%.
