Dacă în primii cinci ani de la apariţia cardului bancar (1997) în Republica Moldova rulajul financiar era unul nesemnificativ, după zece ani volumul operaţiunilor a ajuns la 8 miliarde de lei. În ultimi trei ani se atestă o creştere în progresie geometrică cu 50%, anual a achitărilor cu cardul. Constatările au fost făcute de economistul IDIS Viitorul Veaceslav Ioniţă.
„Astfel, dacă în anul 2015 achitările cu cardul a însumat 2,3 miliarde de lei, în anul 2016 – 3,3 miliarde de lei, atunci în acest an ne apropiem de 5 miliarde de lei. Majorarea achitărilor cu cardul va duce la diminuarea economiei informale”, a spus Veaceslav Ioniţă la o emisiune radio.
În 20 de ani volumul achitărilor cu cardul a însumat 15,6 miliarde de lei dintre care mai mult de jumătate au fost făcute în anul 2016, 2017. Una din ipoteze este liberalizarea regimului de vize care a dus la intensificarea călătoriilor în Europa unde moldovenii au învăţat că este foarte simplu să faci achitările cu cardul.
Deşi există o creşterea exponenţială a achitărilor electronice, acestea rămân la un nivel destul de jos în comparaţie cu statele din UE unde ponderea este de 20%. Dacă se va menţine ritmul de creştere atunci în cinci ani Republica Moldova va atinge media europeană.
”În acest an, cetăţenii vor achita bunuri şi servicii în numerar în sumă de 110 miliarde de lei, iar achitările cu cardul vor atinge 4%. Mai sunt încă 25 miliarde de lei - economia neobservată, achitările pe care le fac cetăţenii când merg la piaţă. Ba mai mult, anul acesta cetăţenii vor extrage din bancomate 40 miliarde de lei pentru. Tradiţia cetăţenilor de a scoate numerar şi-n bancomate şi a face achitări cu numerar provoacă ratări de venituri la banci”, a precizat Ioniţă.
Totodată, băncile vor încasa de la agenţii economici 100 milioane de lei de la achitările pe care le fac moldovenii cu cardul ca urmare a comisionului mediu de 2% pe care trebuie să-l achite businessul la plăţile electronice.
În concluzie, economistul a spus că statul ar beneficia şi el de pe urma achitărilor cu cardul, deoarece s-ar diminua economia informală.
Autorităţile ar vedea toate tranzacţiile care au avut loc.
În prezent economia informală are o pondere de 17,8% faţă de 19,6% în anul 2014.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
În 20 de ani volumul achitărilor cu cardul a însumat 15,6 miliarde de lei dintre care mai mult de jumătate au fost făcute în anul 2016, 2017. Una din ipoteze este liberalizarea regimului de vize care a dus la intensificarea călătoriilor în Europa unde moldovenii au învăţat că este foarte simplu să faci achitările cu cardul.
Deşi există o creşterea exponenţială a achitărilor electronice, acestea rămân la un nivel destul de jos în comparaţie cu statele din UE unde ponderea este de 20%. Dacă se va menţine ritmul de creştere atunci în cinci ani Republica Moldova va atinge media europeană.
”În acest an, cetăţenii vor achita bunuri şi servicii în numerar în sumă de 110 miliarde de lei, iar achitările cu cardul vor atinge 4%. Mai sunt încă 25 miliarde de lei - economia neobservată, achitările pe care le fac cetăţenii când merg la piaţă. Ba mai mult, anul acesta cetăţenii vor extrage din bancomate 40 miliarde de lei pentru. Tradiţia cetăţenilor de a scoate numerar şi-n bancomate şi a face achitări cu numerar provoacă ratări de venituri la banci”, a precizat Ioniţă.
Totodată, băncile vor încasa de la agenţii economici 100 milioane de lei de la achitările pe care le fac moldovenii cu cardul ca urmare a comisionului mediu de 2% pe care trebuie să-l achite businessul la plăţile electronice.
În concluzie, economistul a spus că statul ar beneficia şi el de pe urma achitărilor cu cardul, deoarece s-ar diminua economia informală.
Autorităţile ar vedea toate tranzacţiile care au avut loc.
În prezent economia informală are o pondere de 17,8% faţă de 19,6% în anul 2014.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
