Banca Naţională a Moldovei a adoptat o decizie importantă pentru anul 2020 prin reducerea ratei de bază la 5,5 şi reducerea rezervelor obligatorii cu 1,5% in trei etape a câte 0,5%. Rata de bază este dobânda la care banca centrală oferă bani băncilor comerciale sau ratele la care sunt atrase depozitele. Oferirea creditelor şi atragerea depozitelor este de fapt politica BNM, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economistul IDIS Viitorul, Veceslav Ioniţă.
„Pe parcursul a 20 de ani banca centrală a modificat de 82 de ori rata de bază. Au fost perioade în anii 2000-2001 cânt rata era modificată de 10 ori pe an în fiecare lună. Observăm că rata de bază şi rata inflaţie sunt într-o corelaţie perfectă. Atunci când inflaţia era mare în anii 1999-2000 şi ajungea la 40%, banca centrală plătea foarte scump pentru bani – 32% pentru a descuraja tendinţa. Când inflaţia începea să scadă, BNM reducea rata de bază”, spune economistul.
Potrivit lui Ioniţă, Republica Moldova a avut cea mai mică rată de bază de 3,5% în anul 2013.
„De fapt, a fost cea mai lungă perioadă de un an şi opt luni când rata de politică monetară a rămas neschimbată. În acea perioadă banii erau ieftini, iar ritmul de creştere al creditelor era foarte mare şi am ajuns în octombrie 2014 la 48 miliarde de lei. Asta în timp ce în februarie 2018 am ajuns la minimul 32 miliarde de lei după maxima din 2014. Vedem că rata de bază e sincronizată cu inflaţia. BNM are grijă ca preţul banilor să fie legat de inflaţia ca nu cumva oferind prea mulţi bani în economie să provoace inflaţie. Or, în 2014 banii ieftini au impulsionat creditarea, dar au redus din calitatea împrumuturilor. Astfel, în 2016 s-a ajuns la situaţia când 40% din totalul creditelor erau neperformante”.
Politica BNM ţinteşte două lucruri, spune Ioniţă. Pe de o parte banii prea ieftini pot provoca inflaţie. Dacă nu este inflaţie există riscul ca băncile să se aventureze în acordarea creditelor neverificate şi în rezultat s-ar reduce calitatea lor.
”În 2015 rata de bază a atins maxima istorică de 19,5% din anul 2001. Rat a fost majorată în urma jafului bancar, care a avut loc la sfârşitul anului 2014 după ce BNM a fost nevoită să facă infuzie de capital şi pentru a stopa inflaţia a majorat rata de politică monetară”, a opinat Ioniţă.
Vârful crizei a fost trecut în anul 2015, iar ulterior rata de bază a început să scadă. Aceasta a ajuns până la nivelul de 6,5% şi s-a menţinut un an şi şapte luni – al doilea record istoric după anul 2013. Însă în anul 2019 BNM a majorat rata la 7,5%. Acest lucru a avut loc pe fundalul la impulsionarea acordării creditelor de consum. În acelaşi timp, relaxarea politicii fiscale a crescut consumul ce a generat majorarea importurilor, care la rândul lor au provocat deficitul de valută, care a dus la deprecierea valutei, care într-un final au dus la creşterea preţurilor. Rata de bază a fost de 6,5% până în anul 2019 ca urmare a inflaţiei mici. În acest an inflaţia va fi de 8% şi în condiţia în care acesta este în creştere BNM reduce rata de politică monetară. O decizie atipică faţă de anii precedenţi când pe fundalul inflaţiei în ascensiune, BNM scumpea banii.
”Până în anul 2014 volumul creditelor acordate economiei era proporţional cu volumul depozitelor atrase. 40 miliarde de lei au fost atrase depozite şi 35 de miliarde de lei au fost acordate credite. După anul 2014 când a fost înăsprită rata de politică monetară şi supravegherea bancară, banca centrală practic a strangulat băncile comerciale. Instituţiile financiare au fost obligate să-şi facă ordine, ceea ce a redus şi portofoliul de credite la 32 miliarde de lei de la 48 de miliarde de lei. Diminuarea a avut loc exclusiv din contul persoanelor juridice. Am ajuns la situaţia când în luna octombrie a anului curent volumul depozitelor era de 67 miliarde de lei, iar soldul creditelor acordate era de 40 miliarde de lei. Drept consecinţă bnm este nevoită sa sterilizeze masa monetară, iar rezervele obligatorii sunt la cota maxima de 42,5% din banii atraşi sub formă de depozite băncile comerciale sunt obligate să-i păstreze sub formă de depozite la BNM. Astfel, pentru anul viitor reglementatorul şi-a propus să reducă şi norma rezervelor obligatorii ceea ce va oferi suplimentar băncilor comerciale circa 700 milioane de lei. În prezent acestea au fost reduse cu 1, 5%, pana la 41%”, a precizat economistul .
48 miliarde de lei, maxima istorică a volumului de credite acordate în anul 2014, 32 miliarde de lei – maxima căderii, iar în luna Noiembrie a anului 2019 am ajuns la 40 miliarde de lei recuperându-se 8 miliarde de lei. Însă recuperarea este diferenţiată. 6 miliarde de lei sunt credite oferite persoanelor fizice şi doar 2 miliarde de lei businessului. Creşterea creditării se face exclusiv din contul persoanelor fizice. Avem un paradox, BNM dă mai mulţi bani pentru stimularea creditării, care va genera consumul populaţei, ceea ce va duce la inflaţie. BNM consideră că după trei ani şi jumătate (2014-2018) că a venit timpul ca băncile să crediteze economia după ce şi-au făcut ordine pe intern.
Miza este că pentru prima dată în istoria Republicii Moldova de 20, BNM acţionează invers pentru că în opinia ei că suntem într-un context invers faţă de cum a fost până acum Republica Moldova, mai spune expertul.
Economistul a concluzionat că BNM ieftineşte banii pentru anul viitor, relaxează politica monetară în speranţa că băncile comerciale vor majora creditarea şi a businessului, nu doar a persoanelor fizice. Efectul deciziei BNM va fi simţit pe parcursul anului viitor în condiţiile în care diminuarea ratei de bază va fi operată pe parcursul următoarelor trei luni. Anumite rezultate vor putea fi contabilizate în ianuarie anul viitor şi validat optimismul atipic al băncii centrale, care speră la impulsionarea creditării economiei.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Potrivit lui Ioniţă, Republica Moldova a avut cea mai mică rată de bază de 3,5% în anul 2013.
„De fapt, a fost cea mai lungă perioadă de un an şi opt luni când rata de politică monetară a rămas neschimbată. În acea perioadă banii erau ieftini, iar ritmul de creştere al creditelor era foarte mare şi am ajuns în octombrie 2014 la 48 miliarde de lei. Asta în timp ce în februarie 2018 am ajuns la minimul 32 miliarde de lei după maxima din 2014. Vedem că rata de bază e sincronizată cu inflaţia. BNM are grijă ca preţul banilor să fie legat de inflaţia ca nu cumva oferind prea mulţi bani în economie să provoace inflaţie. Or, în 2014 banii ieftini au impulsionat creditarea, dar au redus din calitatea împrumuturilor. Astfel, în 2016 s-a ajuns la situaţia când 40% din totalul creditelor erau neperformante”.
Politica BNM ţinteşte două lucruri, spune Ioniţă. Pe de o parte banii prea ieftini pot provoca inflaţie. Dacă nu este inflaţie există riscul ca băncile să se aventureze în acordarea creditelor neverificate şi în rezultat s-ar reduce calitatea lor.
”În 2015 rata de bază a atins maxima istorică de 19,5% din anul 2001. Rat a fost majorată în urma jafului bancar, care a avut loc la sfârşitul anului 2014 după ce BNM a fost nevoită să facă infuzie de capital şi pentru a stopa inflaţia a majorat rata de politică monetară”, a opinat Ioniţă.
Vârful crizei a fost trecut în anul 2015, iar ulterior rata de bază a început să scadă. Aceasta a ajuns până la nivelul de 6,5% şi s-a menţinut un an şi şapte luni – al doilea record istoric după anul 2013. Însă în anul 2019 BNM a majorat rata la 7,5%. Acest lucru a avut loc pe fundalul la impulsionarea acordării creditelor de consum. În acelaşi timp, relaxarea politicii fiscale a crescut consumul ce a generat majorarea importurilor, care la rândul lor au provocat deficitul de valută, care a dus la deprecierea valutei, care într-un final au dus la creşterea preţurilor. Rata de bază a fost de 6,5% până în anul 2019 ca urmare a inflaţiei mici. În acest an inflaţia va fi de 8% şi în condiţia în care acesta este în creştere BNM reduce rata de politică monetară. O decizie atipică faţă de anii precedenţi când pe fundalul inflaţiei în ascensiune, BNM scumpea banii.
”Până în anul 2014 volumul creditelor acordate economiei era proporţional cu volumul depozitelor atrase. 40 miliarde de lei au fost atrase depozite şi 35 de miliarde de lei au fost acordate credite. După anul 2014 când a fost înăsprită rata de politică monetară şi supravegherea bancară, banca centrală practic a strangulat băncile comerciale. Instituţiile financiare au fost obligate să-şi facă ordine, ceea ce a redus şi portofoliul de credite la 32 miliarde de lei de la 48 de miliarde de lei. Diminuarea a avut loc exclusiv din contul persoanelor juridice. Am ajuns la situaţia când în luna octombrie a anului curent volumul depozitelor era de 67 miliarde de lei, iar soldul creditelor acordate era de 40 miliarde de lei. Drept consecinţă bnm este nevoită sa sterilizeze masa monetară, iar rezervele obligatorii sunt la cota maxima de 42,5% din banii atraşi sub formă de depozite băncile comerciale sunt obligate să-i păstreze sub formă de depozite la BNM. Astfel, pentru anul viitor reglementatorul şi-a propus să reducă şi norma rezervelor obligatorii ceea ce va oferi suplimentar băncilor comerciale circa 700 milioane de lei. În prezent acestea au fost reduse cu 1, 5%, pana la 41%”, a precizat economistul .
48 miliarde de lei, maxima istorică a volumului de credite acordate în anul 2014, 32 miliarde de lei – maxima căderii, iar în luna Noiembrie a anului 2019 am ajuns la 40 miliarde de lei recuperându-se 8 miliarde de lei. Însă recuperarea este diferenţiată. 6 miliarde de lei sunt credite oferite persoanelor fizice şi doar 2 miliarde de lei businessului. Creşterea creditării se face exclusiv din contul persoanelor fizice. Avem un paradox, BNM dă mai mulţi bani pentru stimularea creditării, care va genera consumul populaţei, ceea ce va duce la inflaţie. BNM consideră că după trei ani şi jumătate (2014-2018) că a venit timpul ca băncile să crediteze economia după ce şi-au făcut ordine pe intern.
Miza este că pentru prima dată în istoria Republicii Moldova de 20, BNM acţionează invers pentru că în opinia ei că suntem într-un context invers faţă de cum a fost până acum Republica Moldova, mai spune expertul.
Economistul a concluzionat că BNM ieftineşte banii pentru anul viitor, relaxează politica monetară în speranţa că băncile comerciale vor majora creditarea şi a businessului, nu doar a persoanelor fizice. Efectul deciziei BNM va fi simţit pe parcursul anului viitor în condiţiile în care diminuarea ratei de bază va fi operată pe parcursul următoarelor trei luni. Anumite rezultate vor putea fi contabilizate în ianuarie anul viitor şi validat optimismul atipic al băncii centrale, care speră la impulsionarea creditării economiei.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
