Construcţiile şi vânzările de proprietăţi au scăzut semnificativ în China, iar micile afaceri s-au închis din cauza costurilor în creştere şi a vânzărilor slabe. În acelaşi timp, administraţiile locale încărcate de datorii au început să reducă salariile funcţionarilor publici.

Potrivit sursei citate, economia Chinei a încetinit considerabil în ultimele luni ale anului trecut, deoarece măsurile guvernamentale de limitare a speculaţiilor imobiliare au afectat şi alte sectoare economice. Blocajele pandemice şi restricţiile de călătorie pentru a limita răspândirea SARS-CoV-2 au afectat şi cheltuielile consumatorilor. Reglementările stricte pentru orice, de la afacerile pe internet până la after-school-uri au declanşat un val de disponibilizări.

Biroul Naţional de Statistică al Chinei a transmis luni că producţia economică din octombrie 2021 până în decembrie 2021 a fost cu doar 4% mai mare decât în ​​aceeaşi perioadă a anului precedent, 2020. Acest procent a reprezentat un nivel mai scăzut faţă de creşterea de 4,9% din trimestrul al treilea al anului 2021, înregistrată din iulie până în septembrie.

Cererea mondială de electronice de larg consum, mobilier şi alte facilităţi pentru casă în timpul pandemiei a făcut ca exporturile să crească la un nivel record pentru China, împiedicând creşterea economică a acesteia să stagneze. Pe tot parcursul anului trecut, producţia economică a Chinei a fost cu 8,1% mai mare decât în ​​2020, au declarat oficialii partidului comunist de la Beijing. Însă o mare parte din această creştere a avut loc în prima jumătate a lui 2021.

China, în faţa celei mai dificile perioade de la reforma şi deschiderea din urmă cu 40 de ani

Imaginea de ansamblu a economiei Chinei, principala locomotivă a creşterii economice globale din ultimii câţiva ani, îi face pe specialişti să observe că perspectivele economice mondiale mai largi încep să se întunece.

Situaţia actuală este înrăutăţită de varianta Omicron a coronavirusului, care începe acum să se răspândească şi în China, ceea ce duce la mai multe restricţii în toată ţara şi ridică temeri privind o nouă întrerupere a lanţurilor de aprovizionare.

Încetinirea economiei reprezintă o dilemă pentru liderii regimului de la Beijing. Măsurile pe care le-au impus pentru a aborda inegalitatea veniturilor şi a controla companiile fac parte dintr-un plan pe termen lung de protejare a economiei şi a securităţii naţionale. Însă oficialii sunt îngrijoraţi că măsurile provoacă instabilitate economică pe termen scurt, în special într-un an de o importanţă politică neobişnuită.

Luna viitoare, China găzduieşte Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, care vor concentra atenţia internaţională asupra Partidului Comunist Chinez. Totodată, în toamnă, preşedintele chinez Xi Jinping este de aşteptat să revendice un al treilea mandat de cinci ani în cadrul Congresului Partidului Comunist.

Încercând să aibă o abordare optimistă în raport cu realitatea, liderului de Beijing a declarat luni, la o sesiune virtuală a Forumului Economic Mondial, că are „toată încrederea în viitorul economiei Chinei”.

Dar, având în vedere încetinirea creşterii economice a Chinei, slăbirea cererii şi datoria încă la niveluri aproape record, Xi Jinping s-ar putea confrunta cu unele dintre cele mai mari provocări economice de când fostul lider comunist, Deng Xiaoping, a început să scoată ţara din logica maoistă în urmă cu patru decenii.

„Mă tem că  funcţionarea şi dezvoltarea economiei Chinei în următorii câţiva ani ar putea fi relativ dificile”, a declarat Li Daokui, economist şi consilier al guvernului chinez, într-un discurs la sfârşitul lunii trecute. „Privind cei cinci ani în ansamblu, poate suntem în faţa celei mai dificile perioade de la reforma şi deschiderea noastră din urmă cu 40 de ani”, a adăugat acesta.

China se confruntă, de asemenea, cu problema îmbătrânirii rapide a populaţiei, care ar putea crea o povară şi mai mare asupra economiei şi forţei de muncă. Biroul Naţional de Statistică a mai declarat luni că rata natalităţii din China a scăzut drastic anul trecut şi este acum abia mai mare decât rata mortalităţii.

Cât de mult mai supravieţuieşte sectorul privat chinez

Pe măsură ce costurile pentru multe materii prime au crescut şi pandemia de COVID-19 i-a determinat pe unii consumatori să rămână acasă, milioane de întreprinderi private s-au prăbuşit în China, majoritatea fiind mici afaceri de familie. 

Aceasta situaţie a stârnit o mare îngrijorare în rândul analiştilor economici chinezi, deoarece întreprinderile private sunt coloana vertebrală a economiei chineze, reprezentând trei cincimi din producţie şi patru cincimi din ocuparea forţei de muncă urbane.

Kang Shiqing a investit o mare parte din economiile sale în urmă cu aproape trei ani pentru a deschide un magazin de îmbrăcăminte pentru femei în Nanping, un oraş fluvial din provincia Fujian din sud-estul Chinei. Însă când pandemia a lovit, un an mai târziu, numărul clienţilor săi a scăzut drastic. Afacerea lui nu şi-a mai revenit de atunci.

Kang plătea o chirie mare pentru magazinul său, în ciuda faptului că a fost afectat de pandemie. În cele din urmă şi-a închis afacerea în luna iunie. „Cu greu mai putem supravieţui”, le-a declarat acesta reprotrilor New York Times.

Precum s-a întâmplat în mai multe ţări, şi în China oamenii au migrat în timpul pandemiei către cumpărăturile online. Acest lucru a afectat magazinele locale şi a dus la utilizarea unei mai mici forţe de muncă.

O altă dificultate persistentă pentru întreprinderile mici din China este costul ridicat al împrumuturilor, adesea la rate ale dobânzii de două cifre oferite de creditorii privaţi.

Premierul Li Keqiang a promis reduceri suplimentare ale impozitelor şi taxelor pentru a ajuta numeroasele întreprinderi mici din ţară, aflate în dificultate. Luni, Banca Centrală a Chinei (PBOC) a făcut o mică mişcare în acest sens pentru a reduce ratele dobânzilor. PBOC a redus neaşteptat rata dobânzii, pentru prima dată în aproape doi ani, după ce cifrele oficiale au arătat că ritmul de creştere al economiei a încetinit în trimestrul patru din 2021.

Banca Centrală a Chinei anunţat că reduce rata dobânzii la facilitatea de creditare pe termen mediu în valoare de 700 de miliarde de yuani (110 miliarde de dolari) până la 2,85%,

„Ritmul de creştere al economiei rămâne slab din cauza focarelor repetate de coronavirus şi a problemelor din sectorul imobiliar. Ca urmare, anticipăm noi reduceri de dobândă în primul semestru din 2022”, au estimat analiştii de la Capital Economics, citaţi de BBC News.

Sectorul construcţiilor, călcâiul lui Ahile din economia Chinei

Construirea şi amenajarea de locuinţe noi a reprezentat un sfert din economia Chinei. Împrumuturile puternice şi speculaţiile larg răspândite au ajutat China să ridice echivalentul a 140 de metri pătraţi de locuinţe noi pentru fiecare rezident urban în ultimele două decenii.

În toamnă, sectorul a trecut printr-o criză foarte mare. Guvernul vrea să limiteze speculaţiile şi să dezumfle o bulă imobiliară care presupunea construirea de locuinţe noi inaccesibile pentru familiile tinere.

China Evergrande Group a fost doar cea mai mare şi mai vizibilă companie dintr-o listă extinsă de dezvoltatori imobiliari din China, care s-au confruntat cu dificultăţi financiare grave în ultima vreme. Kaisa Group, China Aoyuan Property Group şi Fantasia sunt alţi dezvoltatori imobiliari chinezi care s-au străduit să facă plăţi, deoarece investitorii în obligaţiuni devin mai atenţi să împrumute bani sectorului imobiliar din China.

Pe măsură ce companiile imobiliare încearcă să economisească numerar, ele demarează mai puţine proiecte de construcţie. Acest lucru a reprezentat o mare problemă pentru economie. Preţul barelor de armare din oţel pentru betonul din clădirile de apartamente, de exemplu, a scăzut cu un sfert în lunile octombrie şi noiembrie, înainte de a se stabiliza la un nivel mult mai scăzut în luna decembrie.

Scăderea preţurilor locuinţelor în oraşele mai mici a afectat valoarea activelor oamenilor, ceea ce i-a făcut pe aceştia mai puţin dispuşi să cheltuiască. Nici în Shanghai şi nici Beijing preţurile apartamentelor nu mai cresc.

În ultimele săptămâni, au existat indicii slabe de reînnoire a sprijinului guvernamental pentru sectorul imobiliar, însă nu s-a înregistrat niciun semn de revenire la împrumuturi generoase acordate de băncile controlate de stat. 

Logan Wright, director al Rhodium Group, o firmă de consultanţă în sectorul imobiliar, spunea la sfârşitul anului trecut pentru Finacial Times că sectorul imobiliar devine o ameninţare la adresa stabilităţii financiare, economice şi sociale a Chinei. Totodată, acesta a precizat că în acest moment „este foarte dificil să oferim o naraţiune convingătoare conform căreia creşterea economică potenţială a Chinei va depăşi pragul de 4% în următorul deceniu”, adaugă Wright.

Leland Miller, director executiv al China Beige Book, o firmă de consultanţă care analizează economia internaţională prin intermediul datelor proprii, are o perspectivă asemănătoare despre situaţia în care se află sectorul imobiliar chinez. „Nu aş fi surprins dacă peste un deceniu creşterea PIB-ului Chinei să fie de doar 1 sau 2%”, a declarat Miller. 

Dacă aceste predicţii se dovedesc corecte, „miraculoasa” creştere economică a Chinei din ultimele decenii este în pericol. În deceniul 2000 - 2009, creşterea PIB-ului a avut în medie 10,4% pe an. Această performanţă a scăzut în deceniul 2010-2019, însă PIB-ul anual a crescut în continuare cu o medie de 7,68%.

Orice scădere a creşterii economice a Chinei ar fi resimţită rapid la nivel mondial. De altfel, China a fost mult timp cel mai mare motor al prosperităţii globale, contribuind cu 28% din creşterea PIB-ului la nivel mondial între anii 2013 şi 2018, ceea ce reprezintă o pondere mai mult decât dublă decât contribuţia SUA, potrivit unui studiu realizat de FMI.

„Chiar dacă China evită o criză bruscă, perspectivele pe termen mediu sunt mult mai negative decât se recunoaşte în general”, a declarat Jonas Goltermann, cercetător în cadrul firmei britanice de consultanţă şi cercetare economică Capital Economics.

Presiunea exercitătă pe administraţiile locale din China 

Încetinirea pieţei imobiliare a afectat şi guvernele locale, care se bazau pe vânzarea de terenuri ca sursă esenţială venituri.

Fondul Monetar Internaţional a estimat că vânzările anuale de terenuri guvernamentale au adunat sume egale cu 7% din producţia economică anuală a ţării. Cu toate acestea, în ultimele luni, dezvoltatorii imobiliari au redus achiziţiile de terenuri.

Reducându-se veniturile, unele administraţii locale au redus bonusurile şi beneficiile pentru funcţionarii publici, provocând plângeri pe scară largă pe reţelele de sociale.

În Hangzhou, capitala provinciei Zhejiang, plângerea unui funcţionar public privind o reducere a salariului său cu 25% s-a răspândit rapid pe internet. În nordul provinciei Heilongjiang, oraşul Hegang a anunţat că nu va mai angaja muncitori „de nivel scăzut”. 

Unele administraţii au majorat, de asemenea, taxe pentru companii, în speranţa de a încerca să compenseze deficitul. Bazhou, un oraş din provincia Hebei, a încasat de 11 ori mai mulţi bani din amenzi pentru întreprinderile mici din octombrie până în decembrie decât în ​​primele nouă luni ale anului trecut. Beijingul a criticat oraşul pentru că a subminat efortul naţional de reducere a costurilor de afaceri.

Perspectivele pentru 2022

Cererea puternică de peste mări pentru exporturile Chinei, în special pentru bunuri de larg consum, a stimulat un val naţional de investiţii noi în fabrici, în creştere cu 13,5% anul trecut faţă de 2020.

Unele domenii ale cheltuielilor de larg consum au fost destul s-au înmulţit, în special cheltuielile în sectorul de lux, unde maşinile sport şi bijuteriile s-au vândut bine. Vânzările cu amănuntul  au crescut cu 12.5% anul trecut în comparaţie cu nivelurile scăzute de pandemie din 2020, dar au scăzut în luna decembrie faţă de luna noiembrie, deoarece restricţiile pandemice i-au menţinut pe mulţi cumpărători în case.

Puţini sunt de părere că guvernul va permite o recesiune economică severă în acest an, înaintea congresului Partidului Comunist Chinez. Economiştii se aşteaptă ca guvernul să atenueze restricţiile impuse împrumuturilor şi să intensifice cheltuielile guvernamentale. „Prima jumătate a anului va fi o provocare”, a spus Zhu Ning, decan adjunct al Institutului Avansat de Finanţe din Shanghai. Acesta a adăugat că „a doua jumătate a lui 2022 va fi reprezentată printr-o revenire.”

Unii economişti avertizează că datele privind avansul din trimestrul patru din 2021, care este cel mai lent din mai mult de un an şi jumătate, încă nu includ efectele ultimelor focare de coronavirus din China.

„Datele privind PIB-ul nu reflectă impactul răspândirii interne a variantei Omicron de la finalul lunii decembrie, care va afecta semnificativ industria serviciilor, în special consumul şi transporturile”, apreciază Yue Su de la Economist Intelligence Unit.