Angajaţii companiilor de construcţii ar fi primit salarii în plic în valoare de aproximativ 500 de milioane de lei, pe parcursul a doi ani. Astfel, bugetul de stat al Republicii Moldova a fost prejudiciat cu aproape 330 milioane de lei, bani ce ar fi trebuit să se adune din contribuţii şi impozitul pe venit. Sumele au fost calculate de inspectorii Curţii de Conturi, care au verificat declaraţiile de venit ale agenţilor economici în perioada 2015-2017.
Inspectorii de la Curtea de Conturi au verificat circa 300 de contracte de prestare a serviciilor în construcţii, pentru care mai multe companii ar fi fost plătite cu peste 1 miliard de lei din bugetul de stat. Auditorii au constat că sumele declarate de antreprenori sunt mai mici decât cele din contracte. Specialiştii cred că banii ascunşi au fost oferiţi angajaţilor, sub formă de salarii în plic.
„Pentru plăţile nedeclarate şi neachitate la timp în bugetul de stat în suma de 4,3 milioane de lei în perioada auditată implica corespunzător nedeclararea remunerarii muncii de circa 10 milioane lei, ceea ce reprezintă posibilul salariu în plic”, spune raportorul CC, Ion Ventilă.
Prezenţi la şedinţa Curţii de Conturi au fost şi reprezentanţii instituţiilor responsabile de combaterea economiei negre. Ei spun că, deşi organizează controale frecvente, agenţii economici găsesc metode a se eschiva de la plata contribuţiilor şi a impozitului pe venit.
„Din discuţiile cu agenţii economici,majoritatea prefera să lucreze la subantrepriza, deoarece acolo nivelul de reponsabilitate e mai mic şi documentele necesare nu sunt aşa de stricte”, declară Viorel Pană, şef de direcţie la ministerul Finanţelor.
„Un fenomen care derulează cu acordul tacit al părţilor. Ceea ce înseamnă neplăţile respective în bugete şi prejudiciul de viitor, ceea ce înseamnă acoperirea cu protecţia socială a celor ce au muncit”, spune Igor Ciloci, director adjunct al Inspectioratului de Stat al Muncii.
După ce au descoperit sumele ascunse de antreprenori în contractele finanţate de stat, auditorii au calculat că, pe parcursul acestor doi ani, agenţii economici şi-ar plăti angajaţii cu salarii în plic în sumă totală de 500 de milioane de lei.
„Sunt nişte estimări, nu sunt nişte cifre pe care putem să le considerăm şi să le acceptăm în valoare absolută, deoarece până la urmă ele urmează să fie verificate”, spune Nicoleta Nimerendo, şef de direcţie la Serviciul Fiscal de Stat.
Angajaţii care acceptă să fie remuneraţi cu salarii în plic nu beneficiază de întreg pachetul de asigurare medicală, primesc indemnizaţii şi pensii mai mici. Potrivit unui sondaj realizat de IDIŞ Viitorul, peste 20 la sută din cetăţenii Republicii Moldova primesc, parţial sau total, salariul în plic, iar la bugetul de stat nu mai ajung, anual, venituri de 3,5 miliarde de lei.
„Pentru plăţile nedeclarate şi neachitate la timp în bugetul de stat în suma de 4,3 milioane de lei în perioada auditată implica corespunzător nedeclararea remunerarii muncii de circa 10 milioane lei, ceea ce reprezintă posibilul salariu în plic”, spune raportorul CC, Ion Ventilă.
Prezenţi la şedinţa Curţii de Conturi au fost şi reprezentanţii instituţiilor responsabile de combaterea economiei negre. Ei spun că, deşi organizează controale frecvente, agenţii economici găsesc metode a se eschiva de la plata contribuţiilor şi a impozitului pe venit.
„Din discuţiile cu agenţii economici,majoritatea prefera să lucreze la subantrepriza, deoarece acolo nivelul de reponsabilitate e mai mic şi documentele necesare nu sunt aşa de stricte”, declară Viorel Pană, şef de direcţie la ministerul Finanţelor.
„Un fenomen care derulează cu acordul tacit al părţilor. Ceea ce înseamnă neplăţile respective în bugete şi prejudiciul de viitor, ceea ce înseamnă acoperirea cu protecţia socială a celor ce au muncit”, spune Igor Ciloci, director adjunct al Inspectioratului de Stat al Muncii.
După ce au descoperit sumele ascunse de antreprenori în contractele finanţate de stat, auditorii au calculat că, pe parcursul acestor doi ani, agenţii economici şi-ar plăti angajaţii cu salarii în plic în sumă totală de 500 de milioane de lei.
„Sunt nişte estimări, nu sunt nişte cifre pe care putem să le considerăm şi să le acceptăm în valoare absolută, deoarece până la urmă ele urmează să fie verificate”, spune Nicoleta Nimerendo, şef de direcţie la Serviciul Fiscal de Stat.
Angajaţii care acceptă să fie remuneraţi cu salarii în plic nu beneficiază de întreg pachetul de asigurare medicală, primesc indemnizaţii şi pensii mai mici. Potrivit unui sondaj realizat de IDIŞ Viitorul, peste 20 la sută din cetăţenii Republicii Moldova primesc, parţial sau total, salariul în plic, iar la bugetul de stat nu mai ajung, anual, venituri de 3,5 miliarde de lei.
