Anul trecut, Curtea de Conturi a efectuat 32 de misiuni de audit asupra celor mai importante domenii social-economice în 433 de entităţi publice, care s-au finalizat cu aprobarea a 36 de rapoarte de audit. Altfel, au fost auditate autorităţile publice centrale şi instituţiile din subordine, autorităţile publice locale, întreprinderile de stat şi municipale, societăţile pe acţiuni.
Curtea de Conturi a formulat peste 1450 de recomandări instituţiilor auditate, gradul de implementare a acestora fiind de 51%. Raportul de activitate pentru anul 2017 a fost prezentat marţi, 15 mai, la şedinţa Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, transmite IPN.
Conform concluziilor din rapoartele de audit, cele mai mari valori au înregistrat neregulile aferente utilizării mijloacelor publice şi patrimoniului public – peste 1100 de milioane de lei, precum şi cele ce ţin de conformitatea înregistrărilor financiar-contabile – 7778 de milioane de lei. În anul trecut, Curtea a remis organelor de drept constatările ce conţin suspiciuni de fraudă din 14 misiuni de audit, iar ca urmare au fost pornite patru cauze penale.
O problemă cu care s-a confruntat Curtea pe parcursul anului trecut a fost fluctuaţia personalului cu atribuţii de audit, care a crescut până la 17,3%. Această creştere a fost cauzată preponderent de nivelul de salarizare irelevant în raport cu gradul complexităţii activităţii de audit public.
Pe viitor, Curtea de Conturi îşi propune să continue consolidarea capacităţilor de efectuare a auditurilor în conformitate cu standardele internaţionale, dezvoltarea capacităţilor de audit al fondurilor externe, dar şi implementarea unor proceduri moderne de management a resurselor umane etc.
Potrivit preşedintelui Comisiei economie, buget şi finanţe, Ştefan Creangă, noua Lege privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, aprobată de Parlament la finele anului trecut şi elaborată în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale, va încuraja activitatea instituţiei supreme de audit. Ştefan Creangă şi-a exprimat speranţa că, în curând, Parlamentul va avea o comisie permanentă, de control al finanţelor publice, care să examineze rapoartele Curţii de Conturi.
Comisia economie, buget şi finanţe a luat act de raportul Curţii de Conturi, Biroul permanent urmând să decidă dacă acesta va fi sau nu prezentat şi în plenul Parlamentului.
Conform concluziilor din rapoartele de audit, cele mai mari valori au înregistrat neregulile aferente utilizării mijloacelor publice şi patrimoniului public – peste 1100 de milioane de lei, precum şi cele ce ţin de conformitatea înregistrărilor financiar-contabile – 7778 de milioane de lei. În anul trecut, Curtea a remis organelor de drept constatările ce conţin suspiciuni de fraudă din 14 misiuni de audit, iar ca urmare au fost pornite patru cauze penale.
O problemă cu care s-a confruntat Curtea pe parcursul anului trecut a fost fluctuaţia personalului cu atribuţii de audit, care a crescut până la 17,3%. Această creştere a fost cauzată preponderent de nivelul de salarizare irelevant în raport cu gradul complexităţii activităţii de audit public.
Pe viitor, Curtea de Conturi îşi propune să continue consolidarea capacităţilor de efectuare a auditurilor în conformitate cu standardele internaţionale, dezvoltarea capacităţilor de audit al fondurilor externe, dar şi implementarea unor proceduri moderne de management a resurselor umane etc.
Potrivit preşedintelui Comisiei economie, buget şi finanţe, Ştefan Creangă, noua Lege privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, aprobată de Parlament la finele anului trecut şi elaborată în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale, va încuraja activitatea instituţiei supreme de audit. Ştefan Creangă şi-a exprimat speranţa că, în curând, Parlamentul va avea o comisie permanentă, de control al finanţelor publice, care să examineze rapoartele Curţii de Conturi.
Comisia economie, buget şi finanţe a luat act de raportul Curţii de Conturi, Biroul permanent urmând să decidă dacă acesta va fi sau nu prezentat şi în plenul Parlamentului.
