ECONOMIC

Creditul rusesc – încălcare procedurală, potenţiale scheme gri şi posibile pârghii geopolitice pentru Rusia de a controla Republica Moldova

post-img

Creditul rusesc în sumă de 200 mil. euro, care urma să fie acordat Republici Moldova de către Federaţia Rusă, a bulversat politicul de la Chişinău, divizându-l în tabere diferite. Totodată a provocat multă confuzie în rândul societăţii. Împrumutul are mai multe aspecte. Este vorba de istoricul acestuia, procedura de semnare şi conţinutul condiţiilor contractului, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, expertul în politică de la IDIS Viitorul, Ion Tăbârţă.

Istoricul acestui împrumut a pornit din în noiembrie anul trecut. După instituirea Guvernului Chicu, noul premier a efectuat prima vizită la Moscova. Iar la întoarcere, preşedintele Igor Dodon a vorbit pe un ton triumfalist despre acordarea unui credit de 500 mil. USD de către Federaţia Rusă. Iar premierul Chicu a venit cu detalii despre vizita de la Moscova. El spunea despre disponibilitatea Gazpromului de a reduce preţul la gaz şi deschiderea unei linii de creditare pentru dezvoltarea infrastructurii.

„După anunţul făcut de Chişinău, Dmitrii Kozak, unul dintre cei mai importanţi politicieni din anturajul lui Putin, declara că Rusia este de acord să acorde împrumutul însă trebuie stabilite condiţiile şi datele înţelegerii dintre ambele părţi. Ulterior, informaţiile despre împrumutul rusesc au fost incomplete. Ba mai mult, s-au vehiculat diferite sume: 500, 300 şi 200 mil. USD. La un moment dat, mai mulţi experţi îşi puneau întrebarea dacă este un împrumut real sau unul ipotetic ca să fie aruncat în spaţiul public pentru ai face PR politic lui Igor Dodon. Chiar s-a făcut o paralelă cu anul 2008, atunci când Moscova a promis un credit de 200 mil. USD lui Voronin, dar împrumutul aşa şi nu a mai ajuns la Chişinău”, a spus Tăbârţă.

Cu câteva zile înainte de sărbătoarea de Paşti, Igor Dodon a anunţat că acordul de împrumut a fost semnat de Andrei Neguţa, ambasadorul Republicii Moldova la Moscova. Ulterior, preşedintele ţării a postat pe pagina sa de web conţinutul documentului. Chiar de la bun început, au aparut foarte multe întrebări pe procedură. La şedinţa de guvern, la care a fost adoptată hotărârea privind acest credit, noul ministrul de Externe, Oleg Ţulea l-a întrebat pe ministrul Finanţelor, Sergiu Puşcuţa, dacă nu sunt careva prevederi periculoase. Puşcuţa a spus că se ştia despre acest credit de ceva vreme, întrebările urmând a fi adresate mai înainte, nu acum. Din discuţiile celor doi miniştri, nu este clar dacă ministrul Ţulea ştia sau nu despre detaliile împrumutului până la şedinţa de guvern, deşi instituţia pe care o conduce trebuia să fie implicată în modul cel mai direct în procedura de negocierea a creditului. De asemenea, la audierile din Comisia parlamentară de profil, ministrul Puşcuţa nu a oferit nici un răspuns clar vizavi de cine şi modul în care a fost negociat acest credit. Premierul Chicu a fost şi el evaziv în declaraţiile şi întrebările din Parlament referitoare la procedura de negociere a creditului. El a afirmat vag că este un credit pentru oameni.

Ceea ce reiese din aspectele procedurale, potrivit lui Ion Tăbârţă, este că nu a fost un credit acordat pe o procedură standard. S-a creat impresia că au fost nişte înţelegeri private dintre anumiţi politicieni care au stabilit datele tehnice şi condiţiile pentru acest credit. Nu se ştia măcar cine a semnat acordul din partea Moscovei. Ulterior s-a aflat că este vorba de viceministrul de Finanţe rus, Timur Maximov. Un detaliul interesant este că suma creditului nu era inclusă în bugetul Federaţiei Ruse pentru anul 2020. Practic, am avut o procedură învăluită în mister, care a fost votată în Parlamentul de la Chişinău de către majoritatea de guvernare fără ca să fie ascultate argumentele opoziţiei. Imediat după votul din Parlament, Igor Dodon a şi semnat decizia legislativă. Însă acordul de credit a fost contestat la Curtea Constituţională de către grupul Pro Moldova, desprins de la Partidul Democrat, care a sesizat încălcările procedurale de semnare a acestui credit.

În ceea ce priveşte conţinutul documentului, condiţiile de creditare sunt, în linii mari, bune. Problema vizează anumite prevederi din document. Prima, este faptul că anumite companii din Federaţia Rusă nu vor fi defavorizate la participarea în cadrul licitaţiilor, deşi acest lucru este prevăzut în legislaţia naţională. De aici s-a tras concluzia că preconizatele lucrările de infrastructură, prevăzute în acest credit, vor fi realizate exclusiv de anumite companii din Federaţia Rusă sau care au conexiuni cu cetăţeni ruşi.

Doi, este punctul 7.2 care spune că împrumutul va fi acordat doar în cazul în care nu există alte creanţe bancare ale Republicii Moldova, iar dacă anumiţi agenţii economici cu credite la băncile ruseşti nu-şi vor onora plăţile, datoria acestora va fi pusă în cârcă statului. Astfel, s-au început speculaţii precum că datoria la gaz a regiunii din stânga Nistrului va fi pusă pe spatele Chişinăului, că ne putem „trezi” cu anumite scheme prin care anumiţi agenţi economici intenţionat s-ar credita de la băncile ruseşti ca ulterior datoria acestora să fie transformată în datorie de stat. Ulterior, deputatul, Dumitru Diacov a propus un amendament ca aceste împrumuturi ale băncilor ruseşti să fie acordate companiilor autohtone doar cu avizul Parlamentului. Lăsând la o parte speculaţiile, acest punct este o prevedere periculoasă pentru Republica Moldova. Ambasadorul SUA, Dereck J. Hogan, la o întrevedere pe care a avut-o cu preşedintele Dodon, a spus că Chişinăul poate contracta orice împrumuturi, dar orice asistenţă ar trebui să fie în concordanţă cu protejarea suveranităţii Republicii Moldova.

Al treilea aspect al împrumuturi rusesc ţine de eventualele litigii, dacă ele vor apărea. În document nu este specificată instanţa unde cele două parţi se vor adresa în caz de judecată. Asupra celor trei prevederi ale documentului, pe lângă aspectele procedurale referitoare la modul de negociere a creditatului, mai mulţi deputaţi din Parlament au sesizat Curtea Constituţională, iar pe 7 mai 2020 instanţa a declarat acest împrumut drept neconstituţional.

Expertul în politică, Ion Tăbârţă a concluzionat că şeful statului, Igor Dodon a spus că se va începe din nou procedura de negociere cu Federaţia Rusă pe respectivul împrumut. Moscova a spus că regretă şi se arată nedumerită de situaţia creată. Iar nesemnarea acordului de credit cu siguranţă va avea anumite repercusiuni asupra relaţiilor bilaterale moldo-ruse, pentru că nu sunt cunoscute cele convenite şi promisiunile făcute de Igor Dodon la Moscova. Cu toate acestea, decizia CC de declarare drept neconstituţional a acordului de împrumut a fost una corectă. Documentul a fost întocmit cu încălcare de procedură, iar conţinutul lui ascundea potenţiale scheme gri, asta pe lângă aspectele lui electorale şi substratul geopolitic. Acest credit conţinea multe prevederi periculoase pentru Republica Moldova, care ulterior putea da multe pârghii geopolitice Moscovei pentru a controla Republica Moldova.