ECONOMIC

Cea de-a 13-a pretenţie de circa jumătate de miliard de dolari de la Gazprom - Mold-Street

post-img

Gigantul rus al gazelor anunţă că a depus în luna februarie 2018 la Arbitrajul Comercial Internaţional de la Moscova o nouă cerere privind încasarea a unei noi datori de la Moldovagaz.

De această dată Gazprom a cerut la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ din Federaţia Rusă încasarea de la întreprinderea mixtă moldo-rusă Moldovagaz a sumei de 475,8 milioane de dolari, datorie pentru gazul livrat în anul 2015,scrie Mold-street.com.

Potrivit raportului trimestrial al Gazprom instanţa nu a decis încă când va examina cererea depusă.

Suma este cu aproape 300 de milioane dolari, comparativ cu precedenta pretenţie de 768,7 milioane de dolari, datorie pentru metanul livrat în anul 2014, satifăcută deja de instanţa de la Moscova în august 2017.

Noua pretenţie este a 13-a din ultimii zece ani şi aduce valoarea datoriilor ce ar urma a fi încasate de la Moldovagaz la circa cinci miliarde de dolari. La acestea se adaugă şi o datorie de peste un miliard de dolari, cesionată de Gazprom unei firme afiliate. 

Din această sumă doar 4-5% sunt restanţe ale Chişinăului. Restul sunt datorii acumulate de regiunea transnistreană, care din anul 2006 nu achită nici-un ban pentru metanul livrat de Gazprom.

În ultimii ani datoria autoproclamatei rmn este în continuă creştere şi a depăşit deja şase miliarde de dolari.

Anterior administraţia Moldovagaz susţinea că datoriile pretinse de Gazprom sunt acumulate de Tiraspoltransgaz şi că nu are posibilitatea de a influenţa compania din Tiraspol să achite pentru consumul de metan din stânga Nistrului.

Specialiştii în domeniu afirmă că dacă gigantul rus al gazelor dorea cu adevărat recuperarea acestor datorii, atunci mergea mai departe. Potrivit lor, decizia instanţei de arbitraj este mai degrabă o procedură necesară pentru a lua de pe umerii Gazprom eventualele probleme de ordin contabil şi fiscal pe teritoriul Rusiei create de aceste restanţe.

În acelaşi timp, experţii nu exclud însă că problema recuperării datoriilor a fost şi este utilizată de Gazprom şi Rusia pentru a face presiuni asupra conducerii Republicii Moldova, astfel încât aceasta să accepte, de exemplu, renunţarea la vectorul european sau, cel puţin, la proiectele energetice comune cu UE.