Situaţia în care la bunuri şi servicii se înregistrează o creştere generală a preţurilor este numită inflaţie. Inflaţia micşorează puterea de cumpărare a banilor, adică cu aceeaşi sumă de bani poţi cumpăra mai puţine lucruri decât înainte. Banii fiind la rândul lor un bun, inflaţia este acea variabilă care determină şi preţul banilor, inclusiv preţul serviciilor pe care sistemul financiar le oferă. Altfel spus, inflaţia determină nivelul ratei dobânzii care în esenţă este „preţul banilor”, aceasta regăsindu-se ulterior în costul mai multor servicii financiare (ex. ratele la credite, ratele la depozite).
Care sunt cauzele şi consecinţele inflaţiei ?
Într-o epocă a globalizării cauzele inflaţiei pot fi diverse, acestea au rădăcini atât în interiorul ţării, cât şi dincolo de graniţele acesteia. Printre cele mai frecvente situaţii putem vorbi de: (i) creşterea volumul de bani aflaţi în circulaţie (masa monetară1 ); (ii) creşterea preţurilor la produsele de import; (iii) creşterea cererii de bunuri sau (iv) reducerea încrederii în moneda naţională. BNM este abilitată prin lege să asigure un nivel stabil al inflaţiei – de 5% anual, acesta fiind considerat nivelul optim pentru dezvoltarea economică a ţării. Această activitate poartă denumire de „politică monetară” şi este implementată prin intermediul unor instrumente cum ar fi cantitatea de bani în circulaţie, nivelul ratei dobânzii sau cursul de schimb valutar. Totodată, BNM acordă o importanţă majoră comunicării, informând periodic publicul despre deciziile de politică monetară, inclusiv evoluţia inflaţiei şi perspectivele pentru următoarea perioadă.
Cum măsurăm inflaţia ?
În cele mai multe cazuri, inclusiv în ţara noastră, inflaţia se calculează în baza indicelui preţurilor de consum (IPC). IPC măsoară tendinţa generală a evoluţiei în timp a preţurilor la un coş de produse şi servicii procurate de către toţi. Totodată, se ţine cont de acele produse şi servicii care au o pondere semnificativă în consum, cum ar fi: produsele alimentare (pâine, legume, fructe, carne, zahăr, ouă, etc.), mărfurile nealimentare (încălţăminte, îmbrăcăminte medicamente, combustibili, etc.) şi serviciile (energia electrică, servicii comunale, transport de pasageri). Calculul IPC este realizat lunar de către Biroul Naţional de Statistică şi ţinteşte o acoperire cât mai largă la nivelul întregii ţări. Astfel, se iau în calcul cheltuielile populaţiei şi preţurile înregistrate lunar la circa 1200 de mărfuri şi servicii reprezentative din circa 900 centre de colectare amplasate în cele mai mari opt oraşe.
Consecinţele inflaţiei
Inflaţia afectează diferite persoane în mod diferit. Salariaţii pot câştiga sau pierde în funcţie de viteza cu care angajatorii adaptează salariile la rata inflaţiei. Pensionarii, şomerii, beneficiarii de asistenţă sociale pierd atunci când îndemnizaţiile nu sunt indexate la timp. Aceste categorii de persoane primesc plăţi fixe, în timp ce valoarea banilor, de obicei, continuă să scadă. Totodată, persoanele defavorizate şi cele cu venituri mici sunt mult mai afectate de inflaţie decât cele cu venituri mari. Pentru aceste categorii, cea mai mare parte a cheltuielilor o reprezintă cele pentru hrană, iar creşterea preţurilor reduce din cantitatea produselor alimentare ce pot fi procurate.
(Material publicat de Banca Naţională a Moldovei, în contextul campaniei de informare lansate de BNM împreună cu CNPF în cadrul proiectului de educaţie financiară „Învaţă. Dă sens banilor.”)
Într-o epocă a globalizării cauzele inflaţiei pot fi diverse, acestea au rădăcini atât în interiorul ţării, cât şi dincolo de graniţele acesteia. Printre cele mai frecvente situaţii putem vorbi de: (i) creşterea volumul de bani aflaţi în circulaţie (masa monetară1 ); (ii) creşterea preţurilor la produsele de import; (iii) creşterea cererii de bunuri sau (iv) reducerea încrederii în moneda naţională. BNM este abilitată prin lege să asigure un nivel stabil al inflaţiei – de 5% anual, acesta fiind considerat nivelul optim pentru dezvoltarea economică a ţării. Această activitate poartă denumire de „politică monetară” şi este implementată prin intermediul unor instrumente cum ar fi cantitatea de bani în circulaţie, nivelul ratei dobânzii sau cursul de schimb valutar. Totodată, BNM acordă o importanţă majoră comunicării, informând periodic publicul despre deciziile de politică monetară, inclusiv evoluţia inflaţiei şi perspectivele pentru următoarea perioadă.
Cum măsurăm inflaţia ?
În cele mai multe cazuri, inclusiv în ţara noastră, inflaţia se calculează în baza indicelui preţurilor de consum (IPC). IPC măsoară tendinţa generală a evoluţiei în timp a preţurilor la un coş de produse şi servicii procurate de către toţi. Totodată, se ţine cont de acele produse şi servicii care au o pondere semnificativă în consum, cum ar fi: produsele alimentare (pâine, legume, fructe, carne, zahăr, ouă, etc.), mărfurile nealimentare (încălţăminte, îmbrăcăminte medicamente, combustibili, etc.) şi serviciile (energia electrică, servicii comunale, transport de pasageri). Calculul IPC este realizat lunar de către Biroul Naţional de Statistică şi ţinteşte o acoperire cât mai largă la nivelul întregii ţări. Astfel, se iau în calcul cheltuielile populaţiei şi preţurile înregistrate lunar la circa 1200 de mărfuri şi servicii reprezentative din circa 900 centre de colectare amplasate în cele mai mari opt oraşe.
Consecinţele inflaţiei
Inflaţia afectează diferite persoane în mod diferit. Salariaţii pot câştiga sau pierde în funcţie de viteza cu care angajatorii adaptează salariile la rata inflaţiei. Pensionarii, şomerii, beneficiarii de asistenţă sociale pierd atunci când îndemnizaţiile nu sunt indexate la timp. Aceste categorii de persoane primesc plăţi fixe, în timp ce valoarea banilor, de obicei, continuă să scadă. Totodată, persoanele defavorizate şi cele cu venituri mici sunt mult mai afectate de inflaţie decât cele cu venituri mari. Pentru aceste categorii, cea mai mare parte a cheltuielilor o reprezintă cele pentru hrană, iar creşterea preţurilor reduce din cantitatea produselor alimentare ce pot fi procurate.
(Material publicat de Banca Naţională a Moldovei, în contextul campaniei de informare lansate de BNM împreună cu CNPF în cadrul proiectului de educaţie financiară „Învaţă. Dă sens banilor.”)
