În pofida crizei prin care trece ţara urmare a pandemiei COVID-19, autorităţile sunt pregătite să asigure executarea tuturor plăţilor bugetare – salarii, pensii şi alte prestaţii sociale. Actualmente, Ministerul Finanţelor este în proces de elaborare a Legii bugetului de stat pentru anul viitor, care urmează să fie aprobată de către Guvern pe parcursul lunii noiembrie.
Declaraţiile în acest sens au fost făcute de viceprim-ministrul Serghei Puşcuţa în cadrul şedinţei Clubului Presei Economice, transmite IPN.
Serghei Puşcuţa a menţionat că deja în luna aprilie s-au resimţit din plin efectele bugetare ale pandemiei COVID-19. În acea perioadă veniturile medii au scăzut cu circa 30% faţă de aprilie 2019. În luna mai, situaţia se mai ameliorase, iar scăderile la venituri ajunseseră la 15%, comparativ cu mai 2019. În iunie, la buget a fost înregistrat un plus, dar în august veniturile au fost similare cu cele din august 2019.
Ministrul finanţelor a precizat că, în contextul pandemiei, cheltuielile au crescut brusc – pentru sistemul de sănătate, pentru educaţie, asistenţă socială, precum şi în agricultură, din cauza secetei.
Potrivit lui, din start la elaborarea bugetului pentru anul 2020 s-a luat în calcul o creşterea macroeconomică de 3,8% a Produsului Intern Brut. Însă în perioada lunilor iulie-aprilie bugetul a fost rectificat în minus, fiind recalculată o descreştere a PIB de 4,5%. „Trimestrul doi al anului curent s-a soldat cu o descreştere economică nominală de -14% a PIB, iar pe primul semestru, chiar ţinând cont de corectările sezoniere, avem o descreştere a PIB de -7,1%. Observăm că descreşterea PIB este şi mai profundă decât cea care a fost reflectată în rectificările din aprilie şi iulie a legii bugetare”, explică Serghei Puşcuţa.
Potrivit lui, pe acest fundal a crescut brusc deficitul bugetar, ajungând la 16 miliarde de lei şi astfel de situaţii sunt în multe state, lovite de criză. Ministrul a menţionat că rămâne de făcut faţă unui deficit destul de mare şi, începând cu luna octombrie, deficitul va fi mult mai pronunţat, pentru că în fiecare în an, în această perioadă, încep cele mai mari cheltuieli din buget. Chiar şi aşa, spune ministrul, există siguranţa că toate plăţile vor fi efectuate în timp util.
Referindu-se la proiectul bugetului de stat pentru anul 2021, Serghei Puşcuţa a precizat că, în prezent, Ministerul colectează informaţiilor şi propunerile de la subdiviziunile de stat, acestea urmau să fie prezentate până pe 19 octombrie, însă acest termen a fost prelungit până pe 25 octombrie. Ulterior, timp de două săptămâni, Ministerul le va structura şi va recurge la discuţii bilaterale cu fiecare structură în parte pentru a decide care din cheltuieli sunt prioritare şi care pot fi optimizate. În a doua jumătate a lunii noiembrie, documentul urmează să fie aprobată, cel puţin de Guvern.
La rândul său, Dorel Noroc, secretar de stat la Ministerului Finanţelor, a prezentat principalele măsuri de politică fiscală şi vamală pentru anul 2021. Acesta s-a referit la scutirile acordate persoanelor fizice, uniformizarea cotelor impozitelor pe venit, regimul fiscal al dividendelor distribuite persoanelor juridice, regimul fiscal şi social al profesiilor juridice, diminuarea numerarului în economie, posibilitatea includerii taxei rutiere în cota accizei aferentă produselor petroliere şi altele.
Serghei Puşcuţa a menţionat că deja în luna aprilie s-au resimţit din plin efectele bugetare ale pandemiei COVID-19. În acea perioadă veniturile medii au scăzut cu circa 30% faţă de aprilie 2019. În luna mai, situaţia se mai ameliorase, iar scăderile la venituri ajunseseră la 15%, comparativ cu mai 2019. În iunie, la buget a fost înregistrat un plus, dar în august veniturile au fost similare cu cele din august 2019.
Ministrul finanţelor a precizat că, în contextul pandemiei, cheltuielile au crescut brusc – pentru sistemul de sănătate, pentru educaţie, asistenţă socială, precum şi în agricultură, din cauza secetei.
Potrivit lui, din start la elaborarea bugetului pentru anul 2020 s-a luat în calcul o creşterea macroeconomică de 3,8% a Produsului Intern Brut. Însă în perioada lunilor iulie-aprilie bugetul a fost rectificat în minus, fiind recalculată o descreştere a PIB de 4,5%. „Trimestrul doi al anului curent s-a soldat cu o descreştere economică nominală de -14% a PIB, iar pe primul semestru, chiar ţinând cont de corectările sezoniere, avem o descreştere a PIB de -7,1%. Observăm că descreşterea PIB este şi mai profundă decât cea care a fost reflectată în rectificările din aprilie şi iulie a legii bugetare”, explică Serghei Puşcuţa.
Potrivit lui, pe acest fundal a crescut brusc deficitul bugetar, ajungând la 16 miliarde de lei şi astfel de situaţii sunt în multe state, lovite de criză. Ministrul a menţionat că rămâne de făcut faţă unui deficit destul de mare şi, începând cu luna octombrie, deficitul va fi mult mai pronunţat, pentru că în fiecare în an, în această perioadă, încep cele mai mari cheltuieli din buget. Chiar şi aşa, spune ministrul, există siguranţa că toate plăţile vor fi efectuate în timp util.
Referindu-se la proiectul bugetului de stat pentru anul 2021, Serghei Puşcuţa a precizat că, în prezent, Ministerul colectează informaţiilor şi propunerile de la subdiviziunile de stat, acestea urmau să fie prezentate până pe 19 octombrie, însă acest termen a fost prelungit până pe 25 octombrie. Ulterior, timp de două săptămâni, Ministerul le va structura şi va recurge la discuţii bilaterale cu fiecare structură în parte pentru a decide care din cheltuieli sunt prioritare şi care pot fi optimizate. În a doua jumătate a lunii noiembrie, documentul urmează să fie aprobată, cel puţin de Guvern.
La rândul său, Dorel Noroc, secretar de stat la Ministerului Finanţelor, a prezentat principalele măsuri de politică fiscală şi vamală pentru anul 2021. Acesta s-a referit la scutirile acordate persoanelor fizice, uniformizarea cotelor impozitelor pe venit, regimul fiscal al dividendelor distribuite persoanelor juridice, regimul fiscal şi social al profesiilor juridice, diminuarea numerarului în economie, posibilitatea includerii taxei rutiere în cota accizei aferentă produselor petroliere şi altele.