Gabriel Mărgineanu, fost preşedinte al Asociaţiei Patronale pentru Industria Turismului, spune că destinaţiile turistice din Republica Moldova sunt astăzi poate chiar mai puţine şi mai puţin dezvoltate decât cele care au fost până la declararea independenţei. Destinaţiile turistice erau reprezentate în mare parte de bazele de odihnă, care au ajuns astăzi într-un număr mic. Pe de altă parte, mănăstirile au început să atragă turişti. Iar Orheiul Vechi este o destinaţie mai mult bazată pe cei care locuiesc acolo şi vor să mişte lucrurile înainte.

Gabriel Mărgineanu susţine că avem un regres în ceea ce priveşte destinaţiile turistice comparativ cu punctul de start. Doar festivalurile organizate în ultimii ani mai mobilizează şi schimbă modest situaţia în bine. Mai sunt şi vinăriile, „care au o dezvoltare frumoasă, bună şi sustenabilă”. Deşi au pentru turism un rol extrem de important, contribuţia Orchestrei de muzică populară „Lăutarii”, ansamblurilor de dansuri „Joc” şi„ Codreanca”, a formaţiei Zdob şi Zdub” etc. nu este exploatată de către cei implicaţi.

Destinaţiile turistice din Republica Moldova în ultimii ani s-au transformat neesenţial, mai degrabă haotic. Autoritatea din domeniu a avut cele mai multe schimbări. Respectiv, spune Gabriel Mărgineanu, niciodată nu a fost cineva care să vadă tot ansamblul şi să întreprindă acţiuni concrete în acest sens. Oamenii au dezvoltat afaceri aşa cum au putut şi au crezut ei că e mai bine.

Moldova nu va putea uimi turiştii cu hotelurile şi restaurantele din Chişinău

Vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Turism Receptor, Anatolie Botnaru, director al Rezervaţiei Eco Resort din Butuceni, Orheiul Vechi, susţine că în Republica Moldova destinaţiile turistice pot trezi oamenilor de la sate speranţa de implicare într-o activitate: fie să deschidă o pensiune, o cafenea sau un atelier de confecţionare a obiectelor pentru a le vinde turiştilor. Autorităţile însă nu s-au implicat prea mult în dezvoltarea turismului. Cea mai mare contribuţie au avut-o partenerii de dezvoltare, sectorul privat.

Republica Moldova este unica ţară din fosta URSS unde nu a existat turism. Erau doar câteva baze de odihnă şi sanatorii. În ultimii ani a apărut câte ceva, în mare parte restaurante, „dar turistul este interesat de tradiţii şi obiceiuri”. „O importanţă foarte mare o are cultura. Turiştii când vin în Moldova, într-o localitate turistică, pe lângă faptul că vor să mănânce, mai vor şi o experienţă culturală, să vadă care sunt tradiţiile în ţara asta şi la sat”, spune Anatolie Botnaru.

Multe activităţi economice pot fi dezvoltate în jurul turismului, dacă fiecare îşi va asuma partea lui de infrastructură. Astăzi în satul Butuceni nu există nimic creat de stat pentru a dezvolta atracţiile turistice, constată vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Turism Receptor. Pilonii de electricitate sunt din lemn şi sunt mai vechi de 50 de ani. Lipseşte iluminatul stradal. Aparatele de uz casnic sunt folosite pe rând, din cauza că infrastructura de electricitate este învechită.

Potrivit lui Anatolie Botnaru, Moldova nu va putea uimi turiştii cu hotelurile şi restaurantele din Chişinău. Turiştii străini sunt interesaţi să cunoască viaţa de la sate. În opinia sa, autorităţile trebuie să revină la cota TVA de 10% pentru HoReCa. „În toată lumea, ca să se dezvolte turismul, au fost facilităţi. La noi trebuie să o ei de la zero, cu TVA 20% şi impozit pe venit, exact aşa ca la toate businessurile. Dacă statul nu se va implica, acele mici încercări care sunt la ţară s-ar putea închide”, susţine Anatolie Botnaru, care este şi director de agropensiune.

Unele localităţi acumulează venituri bune datorită turismului

Viorel Miron, preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare a Turismului din Moldova, susţine că doar o parte din destinaţiile turistice moldoveneşti sunt vizitate. Şi doar datorită infrastructurii dezvoltate. Sunt localităţi care acumulează venituri bune datorită faptului că destinaţiile turistice pe care le au sunt vizitate. Acest lucru se mai datorează şi faptului că autorităţile locale au micşorat taxele locale pentru a ademeni pe teritoriul localităţilor lor întreprinderile de deservire a turiştilor.

Republica Moldova are o varietate de obiective care stau la baza motivaţiei turistice, însă prea puţine proiecte sunt atrase de către gestionarii acestor atracţii turistice pentru a le scoate în evidenţă, a le face expresive şi să captiveze atenţia vizitatorilor. „Avem vizitatori. Avem atracţii care pot crea o destinaţie turistică. Avem şi donatori care susţin acest domeniu. Însă nu avem un liant care ar închega interesul deţinătorilor de atracţii şi antreprenorii locali care vând ospitalitate”, a spus Viorel Miron.

În alte ţări activează organizaţii de management al destinaţiilor turistice, reprezentate de primării. Viorel Miron crede că în Moldova nu este posibil încă acest lucru, deoarece într-o competiţie dintre businessul turistic şi cel din alte domenii, cel turistic cedează, pentru că este ceva nou, sunt bariere care trebuie scoase şi este şi dezorganizarea în care se află domeniul.

Majoritatea destinaţiilor turistice moldoveneşti nu sunt instituţionalizate. „Nu este cine să spună care dintre destinaţiile turistice din Moldova sunt cele mai vizitate. În lipsa unor indicatori de performanţă, cifrele prezentate sunt speculaţii. De foarte dese ori lipsa indicatorilor e compensată cu părerea experţilor, care nu arată realitatea”, mai spune Viorel Miron.