Potrivit Casei Naţionale de Asigurări Sociale, cuantumul ajutorului de şomaj se calculează reieşind din venitul asigurat al şomerului, realizat la toate unităţile în ultimele 12 luni din ultimele 24 de luni calendaristice premergătoare datei înregistrării cu statut de şomer, venit din care au fost achitate contribuţii de asigurări sociale. Venitul asigurat se confirmă în baza informaţiei din contul personal de asigurări sociale al şomerului. Astfel, pentru calcularea cuantumului ajutorului de şomaj nu este necesară prezentarea unor acte de către şomer.

Cuantumul ajutorului de şomaj se stabileşte în funcţie de circumstanţele în care şomerul a încetat activitatea de muncă. De exemplu, în cazul încetării activităţii de muncă ca urmare a lichidării sau încetării activităţii angajatorului, reducerii numărului sau a statelor de personal, fie în cazul decesului sau declarării decedat sau dispărut fără veste, prin hotărârea instanţei de judecată, a angajatorului persoană fizică, se calculează 50% din venitul mediu lunar asigurat al şomerului realizat în ultimele 12 luni din ultimele 24 de luni calendaristice premergătoare datei înregistrării cu statut de şomer. În cazul încetării activităţii de muncă în alte circumstanţe decât cele indicate, se calculează 40% din venitul mediu lunar asigurat al persoanei realizat în ultimele 12 luni din ultimele 24 de luni calendaristice premergătoare datei înregistrării cu statut de şomer.

Cuantumul lunar al ajutorului de şomaj nu poate depăşi cuantumul salariului mediu lunar pe economie pentru anul precedent.

Ajutorul de şomaj se plăteşte pe o perioadă de la 5 la 9 luni, în funcţie de stagiul de cotizare realizat de către şomer. Este vorba despre cinci luni calendaristice în cazul unui stagiu de cotizare cuprins între cel puţin 12 luni şi 10 ani; şapte luni calendaristice –  în cazul unui stagiu de cotizare cuprins între 10 şi 15 ani şi nouă luni calendaristice –  în cazul unui stagiu de cotizare de peste 15 ani.