Bolile provocate de consumul produselor din tutun afectează dezvoltarea capitalului uman şi generează costuri economice substanţiale pentru ţară. Costul direct al tratării bolilor imputabile fumatului este estimat la nivel de 6,7 procente din totalul cheltuielilor pentru sănătate şi, atunci când se adaugă costurile indirecte, cum ar fi costul absenteismului forţei de muncă, costul economic total al bolilor asociat consumului produselor din tutun este estimat la nivel de 3,8 procente din PIB în Republica Moldova. Datele sunt oferite într-o analiză a taxării produselor din tutun în Republica Moldova, efecatuată de Banca Mondială.
Banca Mondială menţionează că vârsta medie a fumătorilor începători este 17 ani. Totuşi, în Republica Moldova, prevalenţa fumatului în anul 2016 a fost mai mică decât în alte ţări CSI, cum ar fi Rusia şi Ucraina, însa este cea mai mare din Europa.
Impozitarea produselor din tutun reprezintă un instrument eficient pentru a reduce consumul acestora şi a riscurilor asociate de sănătate, a majora veniturile la bugetul de stat şi a proteja populaţia de efectele sărăciei cauzate de cheltuielile mari de asistenţa medicală şi de absenteismul forţei de muncă datorat zilelor de muncă pierdute.
Potrivit Băncii Mondiale, după cum s-a menţionat într-un raport recent al Fondului Monetar Internaţional (2016), în multe ţări, majorarea cotelor de impozitare a produselor din tutun poate oferi câştiguri duble: venituri mai mari şi rezultate pozitive în domeniul sănătăţii.
Banca Mondială precizează că, rezultatele majorării accizelor la produsele din tutun, adoptate în Republica Moldova începând cu 2016, deja ilustrează impactul pozitiv al acestei măsuri de politici, evidenţiind, în acelaşi timp, necesitatea modificării structurii fiscale.
Volumul total al vânzărilor de ţigări impozitate a scăzut cu aproximativ 10 procente, până la 5,55 miliarde bucăţi în 2017, faţă de 6,19 miliarde bucăţi în 2016. Deşi o astfel de reducere este pozitivă, deoarece ar contribui la îmbunătăţirea rezultatelor în sănătatea publică, s-a produs o schimbare vizibilă a consumului în favoarea ţigaretelor fără filtru, care costă mai puţin.
Această reacţie a consumatorilor reflectă o diferenţă fiscală în ţigaretele cu filtru şi fără filtru în Republica Moldova, demonstrând în continuare, că structura accizării ţigaretelor este esenţială pentru determinarea preţurilor relative ale diferitor produse şi mărci ale produselor din tutun în cadrul spectrului de preţuri, influenţând astfel comportamentul consumatorilor în ţară.
În această ordine de idei, reprezentanţii Băncii Mondiale spun că ar putea fi majorate nu doar cotele impozitării produselor din tutun, dar ar putea fi introduse cote uniforme de impozitare atât a ţigărilor cu filtru, cât şi a ţigaretelor fără filtru. Asta pentru a descuraja trecerea la consum de ţigări mai ieftine.
„Experienţa recentă din Republica Moldova denotă, că guvernul ar putea descuraja fumatul nu doar prin acţiuni de sensibilizare în raport cu riscurile, dar şi prin adoptarea unor cote de impunere fiscală mai mari pentru a favoriza creşterea preţurilor la ţigări şi implementarea altor măsuri de combatere a consumului produselor din tutun, cum ar fi interzicerea fumatului în locurile publice”, se mai spune în analiza Băncii Mondiale.
Impozitarea produselor din tutun reprezintă un instrument eficient pentru a reduce consumul acestora şi a riscurilor asociate de sănătate, a majora veniturile la bugetul de stat şi a proteja populaţia de efectele sărăciei cauzate de cheltuielile mari de asistenţa medicală şi de absenteismul forţei de muncă datorat zilelor de muncă pierdute.
Potrivit Băncii Mondiale, după cum s-a menţionat într-un raport recent al Fondului Monetar Internaţional (2016), în multe ţări, majorarea cotelor de impozitare a produselor din tutun poate oferi câştiguri duble: venituri mai mari şi rezultate pozitive în domeniul sănătăţii.
Banca Mondială precizează că, rezultatele majorării accizelor la produsele din tutun, adoptate în Republica Moldova începând cu 2016, deja ilustrează impactul pozitiv al acestei măsuri de politici, evidenţiind, în acelaşi timp, necesitatea modificării structurii fiscale.
Volumul total al vânzărilor de ţigări impozitate a scăzut cu aproximativ 10 procente, până la 5,55 miliarde bucăţi în 2017, faţă de 6,19 miliarde bucăţi în 2016. Deşi o astfel de reducere este pozitivă, deoarece ar contribui la îmbunătăţirea rezultatelor în sănătatea publică, s-a produs o schimbare vizibilă a consumului în favoarea ţigaretelor fără filtru, care costă mai puţin.
Această reacţie a consumatorilor reflectă o diferenţă fiscală în ţigaretele cu filtru şi fără filtru în Republica Moldova, demonstrând în continuare, că structura accizării ţigaretelor este esenţială pentru determinarea preţurilor relative ale diferitor produse şi mărci ale produselor din tutun în cadrul spectrului de preţuri, influenţând astfel comportamentul consumatorilor în ţară.
În această ordine de idei, reprezentanţii Băncii Mondiale spun că ar putea fi majorate nu doar cotele impozitării produselor din tutun, dar ar putea fi introduse cote uniforme de impozitare atât a ţigărilor cu filtru, cât şi a ţigaretelor fără filtru. Asta pentru a descuraja trecerea la consum de ţigări mai ieftine.
„Experienţa recentă din Republica Moldova denotă, că guvernul ar putea descuraja fumatul nu doar prin acţiuni de sensibilizare în raport cu riscurile, dar şi prin adoptarea unor cote de impunere fiscală mai mari pentru a favoriza creşterea preţurilor la ţigări şi implementarea altor măsuri de combatere a consumului produselor din tutun, cum ar fi interzicerea fumatului în locurile publice”, se mai spune în analiza Băncii Mondiale.
