Totodată, consolidarea creşterii pe termen mediu va depinde de restructurarea sectorului financiar şi energetic, şi de eficienţa finanţelor publice. Concluziile au fost prezentate luni, 2 octombrie, în cadrului unui eveniment de prezentarea a perspectivei economice pentru Republica Moldova.

Economistul Marcel Chistruga a declarat că în prima jumătate a anului 2017, PIB-ul real a crescut cu 2,8%, determinat în principal de consumul privat. Redresarea remiterilor, creşterea solidă a salariilor şi indexarea pensiilor în 2016 au impulsionat creşterea consumului (+3,6%). În pofida creşterii robuste a exporturilor (+14,6%), datorată recoltei bune din 2016, importurile au crescut cu 13,9%. Ca rezultat, se atestă o contribuţie negativă a exporturilor nete. Investiţiile în mijloacele fixe şi-au revenit după scăderea accentuată din 2016 şi au înregistrat o creştere de 4,8%. Pe partea de producţie, cu o industrie stagnantă, principalul factor care a impulsionat creşterea a fost comerţul, în timp ce agricultura s-a diminuat cu 4,1%.

Graţie veniturilor reinvestite, investiţiile directe nete au ajuns la 2,2% din PIB, de la 1,6% la sfârşitul anului 2016. După scăderea din 2016, remiterile au crescut cu 10,5%. Datoria externă a rămas principala sursă de finanţare a deficitului de cont curent. Datorită aprecierii leului, datoria externă a scăzut cu 5,7 puncte procentuale, până la aproape 92% din PIB.

Potrivit lui Marcel Chistruga, creşterea economiei estimată – de 3,5% va fi susţinută de o recoltă bună şi un consum privat puternic pe fundalul remiterilor mai mari şi creşterilor salariale din sectorul privat şi public. În pofida evoluţiei favorabile a exporturilor, având la bază expansiunea semnificativă a importurilor, contribuţia comerţului net la creşterea PIB va rămâne negativă. În 2017, pe fundalul unei asistenţe externe mai mici din partea UE, deficitul fiscal este prognozat să rămână sub nivelul planificat de 3% din PIB.

Creşterea puternică a veniturilor publice va compensa evoluţia cheltuielilor publice, estimează experţii. În cazul în care se va materializa sprijinul internaţional suplimentar, se estimează o creştere mai accentuată a investiţiilor publice. Marcel Chistruga a mai spus că cele mai însemnate riscuri la scenariul de bază al prognozei derivă din încetinirea implementării reformelor necesare pentru sustenabilitatea creşterii economice. Inclusiv, reforme ce ţin de restructurarea sistemului financiar şi energetic, dar şi eficienţa finanţelor publice.

Anna Akhalkatsi, manager de ţară al Băncii Mondiale în Republica Moldova, a declarat că perspectivele economice sunt o componentă importantă a activităţii BM şi acestea sunt efectuate o dată la şase luni. „Aceasta este o oportunitate pentru noi să analizăm sănătatea economiei, tendinţele economice şi să facem anumite prognoze pe termen mediu. Este important pentru programul nostru şi pentru dialogul nostru de politic cu Guvernul. De asemenea, oferim acest document şi partenerilor de dezvoltare şi mass-mediei, ca tendinţele să fie cunoscut şi să se ia măsuri în acest sens”, a notat Anna Akhalkatsi.

Directorul de ţară al Grupului Băncii Mondiale (BM) pentru Belarus, Republica Moldova şi Ucraina, Satu Kahkonen, a declarat că unica posibilitate pentru a spori nivelul de venituri în Moldova este continuarea reformelor decisive, în pofida faptului că anul viitor va fi unul electoral.