Potrivit expertului, în primul rând este vorba de contextul internaţional. În prezent, în întreaga lume, preţul produselor alimentare cunosc cea mai mare creştere din ultimii zece ani. Alt lucru, este ceea ce se întâmplă pe piaţa produselor petroliere şi al gazelor naturale. Este vorba de criza din China, SUA, UE, care afectează şi Republica Moldova. Un al lucru, este transportul maritim. Preţul de transport al mărfurilor a crescut, iar ţările deja vorbesc despre o insuficienţă a anumitor produse. „Toate aceste lucruri duc la creşterea preţurilor. Acesta este contextul internaţional care ne afectează şi de care nu vom putea scăpa”, a spus expertul.

Al doilea factor care se suprapune cu primul, potrivit expertului, este evoluţia pe termen lung din Republica Moldova. Anul acesta, după doisprezece ani de cădere, este înregistrată o creştere fără precedent, de peste 20%, a preţurilor la imobile în municipiul Chişinău. „Această creştere este pe termen lung. Avem şi creşterea preţurilor la materialele de construcţie, dar cred că baza este ceea ce se întâmplă pe termen lung”, a explicat economistul.

Analistul afirmă că Republica Moldova, după o scădere a consumului, după o îngheţare a economiei în anul 2020, în prezent se confruntă cu o creştere destul de puternică a consumului, care duce la creşterea preţurilor. Importurile, de la începutul anului au crescut cu 1,2 miliarde de dolari şi vor creşte până la sfârşitul anului, până la un miliard şi jumătate de dolari, comparativ cu anul trecut. Dacă anul trecut, în vară, importurile, în valoare anuală, erau de 5,4 miliarde de dolari, acum suntem la 6,3 miliarde de dolari şi până la sfârşitul anului ne vom putea apropia 7 miliarde de dolari.

„Această creştere este mai mult de 25 de miliarde de lei şi este condiţionată de doi factori. Pe de o parte, creşte preţul la resursele energetice. Anul trecut noi am plătit pentru importul resurselor energetice minimum din ultimii 15 ani, mai puţin de 600 de milioane de dolari. În acest an, vom plăti pentru resursele energetice cel puţin 900 de milioane de dolari. Acest lucru influenţează consumul şi creşterea preţurilor”, a declarat analistul.

Vecaeslav Ioniţă a mai menţionat că pentru acest an este înregistrat un volum fără precedent al creditelor noi contractate. În prezent, lunar moldovenii se împrumută cu circa un miliard şi jumătate de lei de la bănci. Volumul creditelor noi pe care le vor lua moldovenii în acest an din bănci ar putea ajunge la circa 25 de miliarde de lei, iar circa 18 miliarde de lei vor trebui să fie întorşi pentru creditele vechi. Astfel, povara de îndatorare a moldovenilor va fi de circa 6-7 miliarde de lei. „Toţi aceşti bani care au fost luaţi se duc pe piaţa de consum. Este o presiune pe preţurile de pe piaţa internă şi este un factor suplimentar de creştere a lor”, a menţionat Veaceslav Ioniţă.

Potrivit economistului, partea bună este că în acest an Bugetul Public Naţional va încasa din TVA cu aproape 4,5 miliarde mai mult decât anul trecut. În primele opt luni ale anului sunt deja încasări din TVA de 3,6 miliarde de lei sau +29% mai mult decât anul trecut. O creştere similară a încasărilor la Bugetul Public Naţional, din TVA, a fost în 2006. „Anul trecut oamenii au restrâns consumul, iar în acest an a explodat. Astfel, vânzările oficiale în Republica Moldova, deşi cetăţenii cumpără mult de la piaţă, din economia tenebră, vor creşte cu cel puţin 35 de miliarde de lei, cea ce evident are un efect asupra creşterii preţurilor”, a mai menţionat economistul.

Totodată, în acest an, remitenţele pot atinge maxima istorică şi să depăşească nivelul de 1,7 miliarde de dolari. În prezent, valoarea anuală a remitenţelor este de 1,6 miliarde de dolari sau cu 136 de milioane de dolari mai mult decât anul trecut. Bani, care tot merg pe piaţa de consum şi care efectuează o presiune asupra preţurilor.

Expertul mai menţionează că veniturile moldovenilor nu se transformă în investiţii şi producţie autohtonă. Tot ce fac autorităţile pentru a creşte veniturile populaţiei, a susţine mediul de afaceri, inclusiv remitenţele, se reflectă în creşterea importurilor pentru consum şi nu în creşterea de producţie. „Noi producţie nu avem şi de produs nu producem nimic. Am primit bani de peste hotare, inclusiv majorările de salarii, pensii, şi toţi aceşti bani, plus credite, „sunt aruncaţi” pe piaţa de consum. Toate aceste lucruri cuplate împreună creează efectul de creştere a preţurilor”, a explicat expertul.

Vorbind despre creditele moldovenilor luate de la bănci, analistul a afirmat că maxima istorică a fost în 2019 când lunar se luau 830 de milioane de lei, plus altele 500 de milioane de lei din sectorul nebancar. Anul acesta, din bănci, s-au luat lunar câte un miliard şi jumătate de lei şi aproape un miliard de lei din sectorul nebancar. Suma creditelor luate până acum lunar se apropie de două miliarde şi jumătate de lei, însă cea mai mare parte din acestora este diminuată prin faptul că se întorc creditele vechi. Totuşi, lunar moldovenii îşi cresc datoriile cu circa 500 de milioane de lei.

Veaceslav Ioniţă a mai menţionat că rata dobânzii creditelor, care în acest an a ajuns la minimum istoric, a dus la creşterea consumului în rândul cetăţenilor. Dacă până în 2020 creditele de consum aveau o dobândă mai mare decât creditele imobiliare, în acest an dobânda la creditele de consum este mult mai mică decât cea a creditelor imobiliare. Analiza destinaţiei creditelor a arătat că moldovenii au luat lunar credite noi de consum de aproape 950 de milioane de lei, pentru procurarea de imobil de aproape 500 de milioane de lei şi pentru afaceri de aproape 50 de milioane de lei. Analizând împrumuturile, s-a constat că până în 2015 acestea au crescut foarte lent, din 2015 se înregistrează o explozie a împrumuturilor. În 2020  au avut o uşoară temperare, iar acum din nou cresc.

„Aceasta este furtuna „perfectă”. Este contextul internaţional unde preţurile cresc. Avem un context istoric care duce la creşterea preţurilor pe anumite dimensiuni, cum este cel imobiliar. Este contextul de moment când oamenii primesc remitenţe, i-au credite şi aceşti bani „îi aruncă” pe piaţa de consum. Unicul efect pozitiv este că se majorează încasările la bugetul de stat. Guvernul în acest an o să ia 5 miliarde de lei în plus din TVA, deoarece moldovenii au decis să cheltuie cu 35 de miliarde de lei mai mult decât au cheltuit anul trecut”, a declarat analistul economic.

În opinia lui Veaceslav Ioniţă, autorităţile statului, în această furtună „perfectă” legată de creşterea preţurilor, are de realizat trei lucruri:

BNM, care deja a constatat că în prezent împrumuturile şi consumul populaţiei sunt mai mari decât a trebuit să fie, iar pentru a descuraja acest lucru, deja a treia oară în acest an a majorat rata de bază, cea ce trebuie să ducă la scăderea presiunii inflaţioniste. E de menţionat că rata de bază în acest an a atins cota minimă istorică de 2,65% anual, comparativ cu 19,5% în 2015. Banii ieftini a determinat creşterea consumului din contul creditelor, cea ce a creat o presiune inflaţionistă în plus. Totodată, menţinerea cursului valutar şi o apreciere uşoară a leul moldovenesc duce la o încetinire a creşterii preţurilor la produsele de import. BNM, prin politica sa monetară şi o politică valutară prudentă, vine în anticiparea efectelor negative de creştere a preţurilor în Moldova.

A doua instituţie a statului care trebuie să intervină în perioada imediat următoare este ANRE, care trebuie să realizeze al doilea lucru, anume pe segmentul energetic. Expertul susţine că pe piaţa produselor petroliere ANRE doar reglementează marja adausului comercial, iar la gazele naturale, energia electrică şi cea termină - stabileşte tariful final pentru consumatori. Potrivit economistului, în viitorul apropiat vom avea cu certitudine o creştere substanţială a preţurilor la gazele naturale şi la produsele energetice. „ANRE are posibilitatea legală să majoreze aceste tarife în două etape, s-au chiar trei, să nu admitem o creştere bruscă a tarifelor. ANRE poate opera o majorare acum în toamnă, iar cealaltă la începutul anului viitor, pentru a diminua efectele negative ale creşterii preţurilor, care afectează direct populaţia”, a declarat expertul.

A treia instituţie a statului care poate interveni pentru a realiza al treilea lucru este guvernul, care are un singur instrument de intervenţie - oferirea de subvenţii pentru consumul a unui anumit volum de gaze naturale, sau agent termic în localităţile cu încălzire centralizată.

„Tot ce trebuie de făcut în viitorul apropiat este o politică coerentă tarifară a ANRE şi măsurile de sprijin din partea guvernului. Din nefericire pentru noi, astfel de situaţii se întâmplă foarte rar. Republica Moldova se află în prezent într-o furtună „perfectă” legată de creşterea preţurilor, iar cel mai mult aceasta este determinată de factorii externi şi mai puţin de factorii interni”, a conchis Veaceslav Ioniţă.