ECONOMIC

Ajutoarele de stat: AIPA, Ministerul Educaţiei şi Fiscul, în topul ”sponsorilor”

post-img

În anul 2017 au fost acordate ajutoare de stat către 2300 de persoane juridice şi fizice care desfăşoară activitatea economică – 2 miliarde de lei (1,3% din PIB) faţă de 6 miliarde (4,2% din PIB) în anul 2016. Reducerea semnificativă a valorii ajutoarelor de stat a fost cauzată inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a măsurilor de sprijin în sectorul financiar şi reexaminarea schemelor de ajutor sub formă de facilităţi fiscale, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, Diana Enachi, economista IDIS Viitorul.

Consiliul Concurenţei şi-a propus reducerea ponderii ajutoarelor de stat în PIB până la 1% către anul 2020, ceea ce ar corespunde cu bunele practici internaţionale care recomandă ca ajutorul de stat să nu depăşească 1% din PIB.  Spre exemplu, în anul 2017, cele 28 state membre ale UE au cheltuit 116 miliarde EUR echivalentul a 0,76% din PIB-ul UE.

În anul 2017 ponderea cea mai mare a ajutoarelor de stat a continuat să fie acordate dezvoltării regionale. Valoarea ajutoarelor de stat pentru ÎMM-uri a crescut de aproape trei ori faţă de anii precedenţi. Circa 68% din ajutorul de stat oferit pentru susţinerea ÎMM în anul 2017 a fost acordat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii.

Sectorial, cea mai mare pondere a ajutorului de stat a fost acordat pentru sectorul farmaceutic - 56% din valoarea raportată urmate de  transportul feroviar şi aerian.

”În topul furnizorilor de ajutoare de stat în anul 2017 au fost AIPA (circa 27%), Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării (circa 22%), Serviciul Fiscal de Stat (circa 17%) urmate de Serviciul Vamal (circa 14%), Ministerul Sănătăţii şi Muncii şi Protecţiei Sociale (circa 7%)”, a spus economista Diana Enachi.

E necesară canalizarea resurselor financiare publice de către autorităţile publice sub formă de ajutor de stat (bani publici) către persoanele juridice şi fizice trebuie monitorizată pentru asigurarea evitării denaturarea nejustificată a concurenţei. Or, în cazul ajutoarelor de stat linia dintre corectarea eşecurilor pieţei şi denaturarea concurenţei este una foarte subţire.”Constatăm cu regret că nu există un mecanism de monitorizare şi control al eficienţei banilor public acordaţi sub formă de ajutor de stat pentru a evalua măsura în care situaţia economică a beneficiarului s-a schimbat. O altă problemă vizează transparenţa redusă în sector. Deşi avem un Registru al Ajutoarelor de Stat şi un Portal ajutoarelor de Stat, acestea sunt destinate exclusiv furnizorilor ajutoarelor de stat. Pentru comparaţie, în România şi alte state europene, Registrele ajutoarelor de stat sunt platforme de date deschise şi oferă informaţii precum valoarea şi categoria ajutorului de stat, beneficiarii, sectorul de activitate şi perioada acordării oricărui utilizator”, a concluzionat Diana Enachi.