ECONOMIC

Agricultorii nu-şi pot vinde strugurii din cauza calităţii proaste a acestora

post-img

Roada de struguri în acest an este bogată, lucru îmbucurător pentru agricultori. Totuşi, aceştia se plâng că nu au unde să o vândă, iar chiar dacă o fac, preţul oferit pentru un kilogram de struguri este mult prea mic.

Agricultorii spun că, din cauza condiţiilor meteorologice, calitatea strugurilor a avut de pătimit în acest an, iar pentru că strugurii de masă merg de regulă la export, aceştia nu mai corespund cerinţelor de calitate. Pe de altă parte, procesatorii susţin că recoltarea strugurilor de soiuri tehnice a început cu 2-3 săptămâni mai devreme decât în mod natural, respectiv, au intrat în campania de procesare  cu stocuri mai mari, lucru care a generat probleme atât la producere, cât şi la stocare.  Problema principală, spun specialiştii, este generată de strugurii de soiul Moldova.

Gheorghe Gaberi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Struguri din Republica Moldova, susţine că, pentru că nu au îngrijit bine strugurii în lunile ploioase din această vară, agricultorii s-au pomenit cu struguri de proastă calitate, boabele fiind crăpate sau mucegăite. În context, agricultorii nu au unde să-i vândă pentru că piaţa locală poate asimila o cantitate foarte mică de struguri, iar pentru export aceştia nu corespund cerinţelor de calitate.

„Dacă strugurii vor fi de calitate sigură, aceştia vor fi toţi vânduţi şi vor putea fi vânduţi atât la Est cât şi la Vest. În linii mari, noi nu avem problemă la desfacerea strugurilor. Anul trecut am vândut 84 de mii de tone în circa 20 de ţări ale lumii, atât în Uniunea Europeană, cât şi în Federaţia Rusă. Nu avem restricţii la exportul de struguri în Federaţia Rusă, unde se duc o bună parte din ei”. El spune că şi în cazul soiurilor tehnice de struguri există o problemă de calitate şi de volum.

Gheorghe Gaberi susţine că unele fabrici de vin au început să speculeze pe seama preţului, micşorând-l, văzând în ce situaţie s-au pomenit viticultorii. Tot ei încearcă să creeze condiţii în care strugurii să fie achiziţionaţi, dar plăţile să se facă doar după ce fabricile ar vinde vinul. El mai spune că problema a apărut acolo, unde nu s-au stabilit anumite relaţii de lungă durată. „Nu poate cineva să crească struguri pentru vin, dacă el nu are relaţii cu o fabrică ce procesează sau dacă el nu are fabrica lui. Acolo unde oamenii tradiţional, ani de-a rândul, livrează strugurii găsesc un compromis şi la preţuri”. Preşedintele APESRM, spune că agricultorii moldoveni au bune perspective cu strugurii în Europa, mai ales în ţările scandinave, unde aceştia se vând cu preţuri mari.

Nicolae Chiosa, manager producere la Vinăria Purcari, susţine că vinăria pe care o reprezintă, colectează strugurii de la toţi agricultorii, mici sau mari producători, fără anumite restricţii. El spune că principala problemă este faptul că soiurile de struguri tehnici au început a fi colectaţi cu 2-3 săptămâni mai devreme faţă de anii trecuţi, respectiv procesatorii au intrat în campanie cu stocuri mai mari, lucru care a generat stocuri mari la producere, iar companiile nu au vase de stocare a lichidului în stare de fermentare.

Pe de altă parte, Nicolae Chiosa, spune că în acest an, roada de struguri de soiul Moldova este mare, iar pentru că acesta este un soi de masă, producătorii de vin nu se avântă să-i cumpere. „Din aceşti struguri poţi face vin, doar că conţinutul de glicozide în vinul din strugurii Moldova este înalt, ceea ce nu este permis în spaţiul UE. Vinurile din soiurile Moldova poţi să-l utilizezi în cupaje mici în spaţiul CSI (Rusia, Ucraina, Kazahstan), în UE nu se acceptă vin cu glicozide. Dar, vânzările noastre în Rusia şi spaţiul CSI sunt minime. Pentru noi principala piaţă de desfacere este UE, respectiv, noi personal nu putem procesa soiul Moldova, pentru că nu avem ce face cu vinul respectiv”, a spus Nicolae Chiosa. De asemenea, soiul Moldova nu este trecut în lista soiurilor permise pentru distilare, lucru care ar trebui schimbat pentru a se permite distilarea vinului obţinut din acest soi.

Managerul producere susţine că Vinăria Purcari procesează la maxim soiurile tehnice în cele cinci puncte de procesare de pe teritoriul Republicii Moldova. Preţul oferit pentru un kilogram de struguri este dictat de piaţă, dar este rezonabil, de la – 4 la 4 lei şi 50 de bani.

Oxana Hâncu, manager marketing la Mileştii Mici, a declarat că Vinăria se axează în colectarea strugurilor pe regiunea Codru, deoarece anume acolo cresc strugurii necesari pentru o calitate deosebită a vinurilor Cabernet, Mierlot, Sauvignon, Riesling etc. „Anul acesta colectăm strugurii doar pe podgoriile noastre, nu colectăm de la persoane fizice, deoarece sunt anumite restricţii în legislaţia viei şi vinului, conform căreia oamenii trebuie să prezinte un certificat, sau mai multe, de la ANSA. Strugurii trebuie să corespundă anumitor cerinţe”, a spus Oxana Gâncu.

Soluţiile din situaţia creată oferite de Ministrul Economiei şi Infrastructurii în cadrul unei şedinţe la care au participat producătorii, exportatorii şi procesatorii de struguri din ţară, ţin de prelucrarea strugurilor prin distilarea de criză cu depozitare ulterioară. De asemenea, este necesară o analiză detaliată a volumului de struguri care urmează să iasă pe piaţă şi a capacităţilor de stocare, dar şi educarea producătorilor mici în direcţia constituirii de asociaţii.


Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Nicolae Ciubuc, i-a asigurat pe producătorii şi procesatorii de struguri din Republica Moldova de susţinerea şi deschiderea instituţiei pe care o reprezintă în depăşirea provocărilor întâmpinate de aceştia şi a afirmat că va veni cu soluţii concrete în cel mai scurt timp.

În perioada ianuarie – iunie a anului curent, Republica Moldova a exportat struguri de aproximativ zece milioane de lei. Majoritatea cantităţilor de struguri sunt exportate în România, Federaţia Rusă şi Belarus. Pentru exportul în UE, Republica Moldova beneficiază de contingentul tarifar de export de zece mii de tone de struguri anual. Pentru anul curent, contingentul tarifar a fost valorificat în proporţie de 60% sau 5950 tone.