Politica de clemenţă este un tratament favorabil acordat de Consiliul Concurenţei întreprinderilor implicate într-un cartel, care cooperează cu autoritatea de concurenţă în vederea descoperirii acestor practici anticoncurenţiale. Pentru detectarea şi prevenirea unor astfel de practici, există mai multe instrumente şi indicatori care, utilizaţi în practică de organizaţiile care monitorizează achiziţiile, pot contribui la combaterea concurenţei neloiale. 

Directorul de programe de la IDIS Viitorul Viorel Chivriga susţine că practicile anticoncurenţiale pot fi evitate prin evitarea comunicării între ofertanţi. În cazul consultării pieţei, se recomandă organizarea de întâlniri separate cu operatorii economici, evitarea furnizării, la deschiderea ofertelor sau la comunicarea rezultatelor, de informaţii sensibile din punct de vedere concurenţial, care ar putea denatura concurenţa în licitaţiile următoare.

Cele mai frecvente practici anticoncurenţiale vizează companiile fictive (de multe ori firme de consultanţă), de asemenea, numite „companii-paravan”, care nu sunt entităţi legale, create pentru obţinerea contractelor în mod netransparent, înfiinţate de către funcţionarii publici ai autorităţii contractante pentru emiterea facturilor false şi pentru facilitarea alegerii câştigătorului desemnat şi pentru a crea impresia de concurenţă.

Diana Enachi, coordonator în cadrul proiectului, a exemplificat trucarea licitaţiilor prin cazul companiei SA ”Set-Service”, care a depus o cerere de clemenţă  către Consiliul Concurenţei prin care a recunoscut că împreună cu şi SRL „Nufăr-Cia”, au participat cu oferte trucate în scopul împărţirii loturilor în cadrul procedurii de achiziţie  a lucrărilor de reparaţie a utilajului tehnologic conform necesităţilor instituţiilor de învăţământ a fost organizată de către Direcţia Educaţiei Tineret şi Sport, sectorul Ciocana (DETS).

”Trucajele în achiziţiile publice sunt un impediment pentru achiziţiile publice şi ele apar cu acordul unor funcţionari în cârdăşie cu agenţii economici din dorinţa de a face profituri”, a precizat Maria Lascov de la A.O Concrodia.

Reprezentanţii societăţii civile care au participat la cel de al şaselea seminar din cele 16 programate au avut un şir de întrebări / clarificări pe marginea subiectului abordat (spre exemplu: dacă ANSC este o instituţie autonomă şi independentă faţă de alte autorităţi publice; care este procedura de examinare şi de soluţionare a contestaţiilor; care sunt soluţiile pe care le poate pronunţa ANSC etc.).

Participanţii s-au arătat interesaţi de a participa la şedinţele deschise pentru examinarea contestaţiilor desfăşurate de ANSC, cunoscând că instituţia asigură publicarea pe pagina web a informaţiei privind data şi locul desfăşurării şedinţelor cu 3 zile lucrătoare înainte de data la care acestea au loc.