Includerea mărţişorului în lista patrimoniului mondial UNESCO ar reprezenta un angajament pe care şi-l asumă statul, dar şi toate instituţiile care au conexiune cu aceste tradiţii, de a le promova şi a le conserva.
Dosarul de includere a mărţişorului va fi examinat anul acesta la şedinţa Comisiei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial UNESCO. Pe marginea subiectului s-au expus invitaţii emisiunii Obiectiv Comun de la TVR MOLDOVA.
“Sunt două laturi importante a unui dosar. Lucrul la un dosar nu presupune doar un material fizic, tipărit pe foaie şi expediat la UNESCO. Presupune o muncă enormă pe care colegii de la Muzeul Naţional de Etnografie şi de la Comisia Naţională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial au desfăşurat-o. Este o muncă de documentare în primul rând a modului cum se sărbătoreşte mărţişorul în diferite localităţi, a modului cum este transmis către noua generaţie, a modului cum sunt implicate comunităţile locale şi mediul academic în tot procesul respectiv. Acesta a fost şi procesul de pregătire a dosarului”, a menţionat Andrei Chistol, secretar de stat al Ministerului Culturii.
Dosarul a fost depus la UNESCO în colaborare cu alte trei ţări care sărbătoresc mărţişorul: România, Bulgaria şi Macedonia. Este un dosar multinaţional care ar putea fi recunoscut la nivel internaţional. Perpetuarea tradiţiilor care ne definesc ca neam este una imperativă, susţine Andrei Prohin, cercetător ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
„Putem păstra şi transmite următoarelor generaţii, prin a le cunoaşte mai bine. Există multe elemente imateriale care le-am moştenit de la părinţi, de la bunici, pe care unii dintre contemporanii noştri, în această societate industrializată ar putea să le dispreţuiască, să nu le considere atât de importante. Activitatea Muzeului de Etnografie, a Ministerului Culturii, a altor instituţii, care au tangenţe, vin să ne atragă atenţia, că ele reprezintă o valoare, că sunt o resursă pentru dezvoltarea localităţilor noastre”, susţine Andrei Prohin.
Anterior, Republica Moldova a depus alte două dosare: colindatul în ceată bărbătească şi tehnicile de prelucrare a scoarţei au fost incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO.
“Sunt două laturi importante a unui dosar. Lucrul la un dosar nu presupune doar un material fizic, tipărit pe foaie şi expediat la UNESCO. Presupune o muncă enormă pe care colegii de la Muzeul Naţional de Etnografie şi de la Comisia Naţională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial au desfăşurat-o. Este o muncă de documentare în primul rând a modului cum se sărbătoreşte mărţişorul în diferite localităţi, a modului cum este transmis către noua generaţie, a modului cum sunt implicate comunităţile locale şi mediul academic în tot procesul respectiv. Acesta a fost şi procesul de pregătire a dosarului”, a menţionat Andrei Chistol, secretar de stat al Ministerului Culturii.
Dosarul a fost depus la UNESCO în colaborare cu alte trei ţări care sărbătoresc mărţişorul: România, Bulgaria şi Macedonia. Este un dosar multinaţional care ar putea fi recunoscut la nivel internaţional. Perpetuarea tradiţiilor care ne definesc ca neam este una imperativă, susţine Andrei Prohin, cercetător ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
„Putem păstra şi transmite următoarelor generaţii, prin a le cunoaşte mai bine. Există multe elemente imateriale care le-am moştenit de la părinţi, de la bunici, pe care unii dintre contemporanii noştri, în această societate industrializată ar putea să le dispreţuiască, să nu le considere atât de importante. Activitatea Muzeului de Etnografie, a Ministerului Culturii, a altor instituţii, care au tangenţe, vin să ne atragă atenţia, că ele reprezintă o valoare, că sunt o resursă pentru dezvoltarea localităţilor noastre”, susţine Andrei Prohin.
Anterior, Republica Moldova a depus alte două dosare: colindatul în ceată bărbătească şi tehnicile de prelucrare a scoarţei au fost incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO.
