Sunt concluziile Institutului pentru Politici şi Reforme Europene. Specialiştii propun crearea unei direcţii care să se ocupe transparent de gestionarea patrimoniului. Altfel, în curând nu vom avea ce proteja, mai adaugă experţii.

Edificiile şi clădirile care sunt în proprietatea municipală sunt luate la evidenţă în registre separate, care nu sunt considerate documente oficiale. Acest fapt lasă loc corupţiei, spun specialiştii, care vin şi cu exemple.
 
Conform unui studiu efectuat de Centrul Naţional Anticorupţie, 50 la sută din cauzele penale documentate în administraţia municipală ţin de înstrăinarea ilegală a terenurilor. Mai mult de o treime din bunurile imobiliare nelocative ale Chişinăului, în valoare de peste 3 sute de milioane de lei nu se regăsesc în Registrul Bunurilor Imobiliare.
 
Ar putea atrage turişti şi genera venituri şi monumentele arhitecturale. Nepăsarea face însă imposibil acest lucru. Majoritatea sunt lăsate în paragină sau vândute agenţilor economici, care nu mai ţin cont de restaurare.
 
Responsabilii de la primărie spun că vor analiza posibilitatea creării direcţiei pentru gestionarea patrimoniului imobiliar şi funciar.
 
Avem însă şi câteva cazuri îmbucurătoare la capitolul patrimoniu.  Muzeul Naţional de Artă a fost restaurat cu bani de la Guvernul României. Şi Sala cu Orgă este şlefuită şi în curând va deveni o bijuterie arhitecturală, tot cu ajutorul financiar al poporului roman.