CULTURĂ

Seminar despre gravura japoneză Ukiyo-e, la Muzeul de Artă al Moldovei

post-img

Profesori şi elevi din Chişinău au aflat despre arta Ukiyo-e, în cadrul unui seminar organizat de Ambasada Japoniei în Republica Moldova la Muzeul de Artă al Moldovei. Participanţii au aflat informaţii despre acest tip de gravură japoneză, de la apariţia acesteia, în evoluţie, până în zilele noastre.


Ambasadorul Japoniei la Chişinău, Masanobu Yoshii, a explicat că în limba japoneză „ukiyo” înseamnă „lumea în mişcare” şi „e” înseamnă pictură. „Ukiyo-e” sau „picturi ale lumii în mişcare” sunt litografii produse în Japonia prin utilizarea tehnicilor blocurilor de lemn, în perioada sec. XVII-lea şi începutul sec. XX-lea. Majoritatea Ukiyo-e conţin imagini cu peisaje naturale, evenimente istorice sau scene teatrale.

Potrivit ambasadorului, Ukiyo-e este o reflectare a gusturilor şi intereselor oamenilor. Epoca Edo, între sec. XVII-lea şi al XIX-lea, este cunoscută ca o perioadă de pace în care comerţul domestic s-a dezvoltat, iar nivelul de trai al cetăţenilor a crescut, în special al locuitorului oraşului Edo – vechea denumire a capitalei Japoniei, Tokyo. Contactul Japoniei cu alte ţări a fost foarte limitat în acea perioadă şi s-au creat condiţii pentru a dezvolta o cultură japoneză în sine. Datorită dezvoltării tehnicilor Ukiyo-e, cetăţenii au avut posibilitatea să le cumpere la un preţ modest.

„Se spune că o gravură Ukiyo-e costa cât o farfurie de zeamă. În aceste condiţii a ajuns să fie foarte populară, să intre în viaţa de zi cu zi a japonezilor”, declară ambasadorul. Potrivit lui, şi astăzi imprimeuri cu Ukiyo-e pot fi găsite în casele majorităţii japonezilor. În secolul al XIX-lea, Ukiyo a ajuns şi în Europa, unde a impresionat artiştii din occident. O parte din acest gen de lucrări sunt colecţionate de pictori, inclusiv în Republica Moldova.

Profesoara Rossella Menegazzo, din Italia, a precizat frumuseţea feminină era una dintre tematicile Ukiyo-e, de fapt cea mai vândută pe piaţa Japoniei. De asemenea, erau populare imaginile actorilor teatrului Kabuki, luptătorii, ilustrarea vieţii de zi cu zi a localnicilor. Potrivit profesoarei, odată cu creşterea influenţei samurailor, autorii de gravuri au fost obligaţi să limiteze numărul de culori, iar imaginile nu mai puteau să prezinte frumuseţea feminină şi nici actori, deoarece nu trebuiau să întreacă măreţia şi frumuseţea samurailor. Aceasta a dat naştere imaginilor cu flori sau păsări.

La eveniment a fost prezent şi fotograful Yuki Seli, lucrările căruia vor fi expuse în luna ianuarie a anului viitor la Muzeul de Artă al Moldovei.