Teatrul Naţional „Mihai Eminescu" din Chişinău va prezenta, săptămâna viitoare, mai multe spectacole. Iubitorii de frumos sunt aşteptaţi la legendara „Casă Mare” de Ion Druţă, „Carnavalul nostru" şi multe alte distribuţii.
Repertoriu desfăşurat 15 – 21 octombrie 2018
17 (mr) 18.00 Legendara „Casă Mare” de Ion Druţă revine pentru a treia oară pe scena Naţionalului, acum în regia lui Alexandru Cozub. Premiera face parte din suita manifestărilor dedicate aniversării a 25-a de la semnarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova.
Piesa tratează valori des întâlnite în creaţia lui Druţă: relaţia dintre uman şi moral, sacru şi profan, ecologia naturii şi spiritului, impactul tehnologizării…. E, în fond, şi o frumoasă poveste de dragoste: un motiv în plus să nu rataţi spectacolul!
Primele rânduri din stal sunt rezervate protagoniştilor montărilor anterioare precum şi spectatorilor de odinioară.
18 (j) 18.00 KRUM - Avionul. Au anunţat deja aterizarea. Într-un oraş… Un oraş care şi-a păstrat tot ce şi-a mai putut păstra...Aeroportul. Vreo două cimitire. Un spital mai bun...altele la fel... de bune…Nişte cafenele...Un hotel… Să-i zicem Hilton...Un cinematograf... Un oraş... Un oraş care şi-a păstrat tot ce şi-a putut păstra... bineînţeles Nordul, Sudul, Vestul, Estul... dar să ajungi de la Sud la Nord înseamnă un efort,o decizie...ceva...şi noi suntem la Sud... într-un cartier situat la sudul unui oraş cu ieşire la mare...un oraş şi o mare... o mare de oameni...femei şi bărbaţi care uneori îşi ridică privirea spre cer ca să caute...să caute... unde se întoarce Krum fără realizări pentru a trăi fără scop într-o lume plină de aparenţe deşarte, idealuri false şi burţi pline, univers al zilei de azi, lipsit cu desăvârşire de sens, dragoste, valori sau gimnastică fie ea şi matinală, în care doar Mama îl iubeşte, de moare, pe Krum...
19, 20 18.00 Carnavalul nostru - cel de toate zilele, versiune scenică 2018 după opera lui I.L. Caragiale îşi trimite măştile cu energia disperării în intersecţia ultimilor trei secole (XIX, XX, XXI); răspântie neliniştitoare unde totul se maculează, se degradează frenetic, cade în deriziune…Trădăm plângând, râdem trădând…
Această distribuţie de şoc a Carnavalului de la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” trebuie să ne cuprindă pe toţi cu dăruire, măiestrie şi virtuozitate într-un fascinant delir… fără oprire… fără poticnire… fără împotrivire… fără scăpare… fără sfârşit… Desăvârşit!
17 (mr) 18.00 Legendara „Casă Mare” de Ion Druţă revine pentru a treia oară pe scena Naţionalului, acum în regia lui Alexandru Cozub. Premiera face parte din suita manifestărilor dedicate aniversării a 25-a de la semnarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova.
Piesa tratează valori des întâlnite în creaţia lui Druţă: relaţia dintre uman şi moral, sacru şi profan, ecologia naturii şi spiritului, impactul tehnologizării…. E, în fond, şi o frumoasă poveste de dragoste: un motiv în plus să nu rataţi spectacolul!
Primele rânduri din stal sunt rezervate protagoniştilor montărilor anterioare precum şi spectatorilor de odinioară.
18 (j) 18.00 KRUM - Avionul. Au anunţat deja aterizarea. Într-un oraş… Un oraş care şi-a păstrat tot ce şi-a mai putut păstra...Aeroportul. Vreo două cimitire. Un spital mai bun...altele la fel... de bune…Nişte cafenele...Un hotel… Să-i zicem Hilton...Un cinematograf... Un oraş... Un oraş care şi-a păstrat tot ce şi-a putut păstra... bineînţeles Nordul, Sudul, Vestul, Estul... dar să ajungi de la Sud la Nord înseamnă un efort,o decizie...ceva...şi noi suntem la Sud... într-un cartier situat la sudul unui oraş cu ieşire la mare...un oraş şi o mare... o mare de oameni...femei şi bărbaţi care uneori îşi ridică privirea spre cer ca să caute...să caute... unde se întoarce Krum fără realizări pentru a trăi fără scop într-o lume plină de aparenţe deşarte, idealuri false şi burţi pline, univers al zilei de azi, lipsit cu desăvârşire de sens, dragoste, valori sau gimnastică fie ea şi matinală, în care doar Mama îl iubeşte, de moare, pe Krum...
19, 20 18.00 Carnavalul nostru - cel de toate zilele, versiune scenică 2018 după opera lui I.L. Caragiale îşi trimite măştile cu energia disperării în intersecţia ultimilor trei secole (XIX, XX, XXI); răspântie neliniştitoare unde totul se maculează, se degradează frenetic, cade în deriziune…Trădăm plângând, râdem trădând…
Această distribuţie de şoc a Carnavalului de la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” trebuie să ne cuprindă pe toţi cu dăruire, măiestrie şi virtuozitate într-un fascinant delir… fără oprire… fără poticnire… fără împotrivire… fără scăpare… fără sfârşit… Desăvârşit!
