În Casa de cultură din satul Cărbuna a fost astăzi chef şi voie bună. Aici a fost pusă la cale o şezătoare ca pe vremuri. Femeile din localitate au readus la viaţă îndeletnicirile străvechi, demult uitate. Teodora Melega are 74 de ani şi a învăţat de mică să ţese, să croşeteze şi să brodeze.

TEODORA MELEGA, locuitoare satul Cărbuna: „Aşa era moda, dar aşa era şi vremea, că trebuia să învăţăm să facem horboţică, să coasem, să ţesem să învăţăm să facem ciorapi. Era o obligaţie pentru fiecare şi te puneau părinţii”.

Aşa că a fost un bun prilej pentru doamnele trecute demult de prima tinereţe să le înveţe pe tinere vechile îndeletniciri.

„De unde am învăţat – de la bunici, de la mama. Unde am văzut ceva frumos am încercat. Am cusut chiar şi acasă covoare şi păretare alese, că mama  mea tot a ţesut. Noi am învăţat a croşeta de la toate femeile de aici. Aceasta este foarte important, pentru că ne ajută să sontinuăm tradiţiile rămase în trecut”.

Iar cântecele şi voia bună au făcut ca munca să fie mai cu spor.

Tot la şezătoare au fost prezentate tradiţiile şi superstiţiile specifice sărbătorilor de vară.

Vadim Moldovan este un basarabean care a emigrat împreună cu familia în Statele Unite încă atunci când era copil. În ultimii ani, participă activ la mai multe proiecte educaţionale şi culturale din Republica Moldova. Spune că este fascinat de oamenii şi tradiţiile locului.

VADIM MOLDOVAN, basarabean stabilit în SUA: „Moldova nu este o ţară, Moldova este o religie, o ţară foarte frumoasă. Tradiţiile sunt incredibil de bogate şi rezonează cu toţi cei care vin aici. Rădăcinile mele sunt aici, rezonez cu tot ce este aici. Iubesc tot ce întâlnesc aici-  iubesc mâncarea, iubesc muzica, iubesc chipurile oamenilor, femeile, copiii, dansurile. Tot ceea ce vine de la sate, nu din oraşe”.

Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Naţională a Experţilor şi Asistenţilor Sociali din Moldova şi Centrul de Istorie, Cultură şi Dezvoltare Comunitară "Ghiocel de Cărbuna" şi face parte din proiectul Ministerului Sănătăţii care încurajează modul activ de viaţă al populaţiei vârstnice.

ALIONA ENCULEŢ, preşedinte Asociaţia "Ghiocel de Cărbuna": „Am încercat persoanele care sunt la pensie – învăţători, educatori, medici, persoane care au mai fost în contact cu lumea să-i aducem să socializeze, să nu simtă bătrâneţile atât de împovărătoare. Totodată, aici sunt implicaţi şi tinerii care încearcă să înveţe nişte meşteşuguri de la persoanele mai în vârstă”.

CONSTANTIN CECOI, primar s. Cărbuna: „Ştim că migraţia e foarte mare în Republica Moldova, oamenii mai în vârstă rămân singuri. Prin acest proiect vrem să unim oamenii mai în vârstă cu tinerii care au un viciu. Ei mai mult stau pe net şi nu vor să comunice tete-a-tete”.

Proiectul este în plină desfăşurare, iar cei care sunt implicaţi în implementarea acestuia spun că vor urma şi alte iniţiative frumoase.