Timp de două zile, la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova s-a desfăşurat Simpozionul Ştiinţific Internaţional „Valori bibliofile”. Ediţia din acest an, a XXX-a la număr, a avut un program consistent, cu vernisaje, lansări de carte şi comunicări ale reprezentanţilor instituţiilor de cultură. Oaspetele ediţiei a fost Arhimandritul Policarp Chiţulescu, director al Bibliotecii Sf. Sinod de la Bucureşti şi expert în bibliofilie şi carte rară, relatează IPN.
„Lucrările Simpozionului s-au desfăşurat în cadrul a două secţiuni: una fiind dedicată valorilor bibliofile din patrimoniul cultural şi a doua – secţiunea Ex-libris şi grafică de carte. În aceste două secţiuni au participat cu comunicări 14 reprezentanţi ai instituţiilor de cultură din ţară, precum din cadrul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie, Institutului de Istorie, Agenţiei Naţionale a Arhivelor, dar şi reprezentanţi ai Bibliotecii Naţionale”, a precizat şefa secţiei Carte veche şi rară, organizator al Simpozionului, Veronica Cosovan, contactată de IPN. Pentru prima dată au prezentat comunicări şi trei studenţi din cadrul Facultăţii Textile şi Poligrafie a Universităţii Tehnice a R. Moldova, care şi-au prezentat comunicările în secţiunea Ex-libris şi grafică de carte.
În cadrul Simpozionului, a avut loc inaugurarea expoziţiei „Cultura medievală românească scrisă”, organizată în colaborare cu Agenţia Naţională a Arhivelor din Republica Moldova. O altă expoziţie vernisată este dedicată celor 200 de ani de la naşterea lui Vasile Alecsandri, cu genericul: „Ş-acel rege-al poeziei”. A fost expusă carte bibliofilă dintr-o colecţie particulare.
„Cred că publicul a rămas impresionat de bogăţia patrimoniului cultural naţional expus în spaţiul expoziţional Muzeul Cărţii, unde unele cărţi au fost expuse pentru prima dată şi într-un singur exemplar. A fost făcut public pentru prima dată un exemplar care e singurul, şi doar la Biblioteca Naţională, este vorba de Psaltirea de la Bucureşti din 1723. Publicul a rămas impresionat să vadă prima Evanghelie în limba română ilustrată, care a fost tipărită la Mănăstirea Neamţ în 1821 şi manuscrisele care au fost realizate în spaţiul monahal basarabean. E vorba de manuscrisele din secolul 17 şi 18. Relevante au fost completările pe care le-a făcut Arhimandritul Policarp Chiţulescu privind identificarea noilor ediţii bibliofile din patrimoniul cultural naţional, şi anume al tipografului Mihail Strelbiţki, care a întemeiat prima tipografie de la Dubăsari”, a menţionat Veronica Cosovan.
În cadrul Simpozionului a avut loc şi o lansare de carte, Vasile Alecsandri – 200 de ani de la naştere, prezentată de Cătălin Bordeianu, scriitor, profesor universitar, vicedirector al Institutului Cultural Românesc de la Chişinău. Acesta a editat o cartea jubiliară în care a pus în prim plan imagini, tablouri din viaţa de familie a lui Vasile Alecsandri şi a membrilor familiei sale.
Simpozionul Ştiinţific cu participare internaţională „Valori bibliofile”, ediţia a XXX-a, s-au organizat pe 15 şi 16 iunie, cu genericul: „Limba română - 500 de ani de dăinuire în cultura românească scrisă”, în contextul împlinirii a 500 de ani a celui mai vechi document scris în limba română – Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung (1521). Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, în parteneriat cu Liga Bibliotecarilor din Republica Moldova „Alexe Rău”, Societatea Ştiinţifică de Bibliofilie şi Ex-libris „Paul Mihail” din R. Moldova” şi Asociaţia de caligrafie „Dacia”.
În cadrul Simpozionului, a avut loc inaugurarea expoziţiei „Cultura medievală românească scrisă”, organizată în colaborare cu Agenţia Naţională a Arhivelor din Republica Moldova. O altă expoziţie vernisată este dedicată celor 200 de ani de la naşterea lui Vasile Alecsandri, cu genericul: „Ş-acel rege-al poeziei”. A fost expusă carte bibliofilă dintr-o colecţie particulare.
„Cred că publicul a rămas impresionat de bogăţia patrimoniului cultural naţional expus în spaţiul expoziţional Muzeul Cărţii, unde unele cărţi au fost expuse pentru prima dată şi într-un singur exemplar. A fost făcut public pentru prima dată un exemplar care e singurul, şi doar la Biblioteca Naţională, este vorba de Psaltirea de la Bucureşti din 1723. Publicul a rămas impresionat să vadă prima Evanghelie în limba română ilustrată, care a fost tipărită la Mănăstirea Neamţ în 1821 şi manuscrisele care au fost realizate în spaţiul monahal basarabean. E vorba de manuscrisele din secolul 17 şi 18. Relevante au fost completările pe care le-a făcut Arhimandritul Policarp Chiţulescu privind identificarea noilor ediţii bibliofile din patrimoniul cultural naţional, şi anume al tipografului Mihail Strelbiţki, care a întemeiat prima tipografie de la Dubăsari”, a menţionat Veronica Cosovan.
În cadrul Simpozionului a avut loc şi o lansare de carte, Vasile Alecsandri – 200 de ani de la naştere, prezentată de Cătălin Bordeianu, scriitor, profesor universitar, vicedirector al Institutului Cultural Românesc de la Chişinău. Acesta a editat o cartea jubiliară în care a pus în prim plan imagini, tablouri din viaţa de familie a lui Vasile Alecsandri şi a membrilor familiei sale.
Simpozionul Ştiinţific cu participare internaţională „Valori bibliofile”, ediţia a XXX-a, s-au organizat pe 15 şi 16 iunie, cu genericul: „Limba română - 500 de ani de dăinuire în cultura românească scrisă”, în contextul împlinirii a 500 de ani a celui mai vechi document scris în limba română – Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung (1521). Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, în parteneriat cu Liga Bibliotecarilor din Republica Moldova „Alexe Rău”, Societatea Ştiinţifică de Bibliofilie şi Ex-libris „Paul Mihail” din R. Moldova” şi Asociaţia de caligrafie „Dacia”.
