Numărul de titluri apărute pe piaţa de carte din Republica Moldova se menţine la un nivel constant, spun reprezentanţii Camerei Naţionale a Cărţii. Potrivit datelor, în ultimii ani, editurile înregistrează toate publicaţiile care apar în tipar şi le prezintă ca depozit legal, astfel încât Camera Naţională a Cărţii deţine toată informaţia.
„Dacă până în anul 2005, numărul total al cărţilor recepţionate putea să aibă o creştere sau o scădere bruscă, în ultimii 5- 6 ani numărul de publicaţii este constant, plus minus 100 de titluri. În 2017 de exemplu am avut 2550, în 2016 am avut 2740 dacă nu mă înşel. Pe primul loc se situează manualele, materialul didactic, pe al doilea loc sunt publicaţiile ştiinţifice. Mai apoi merg publicaţiile cu caracter beletristic, carte pentru copii. Din tot numărul de titluri care apar anual, pe primul loc sunt situate cărţile în limba română”, spune Renata Cozonac, şefă de direcţie a Camerei Naţionale a Cărţii.
„Statistica e ok, dar realităţile sunt un pic diferite fiindcă cartea care se face pentru vânzare e într-un număr de titluri destul de mic. Este într-o constantă linie de plutire, dar deocamdată nu sunt premise ca sa vorbim de o creştere a pieţei de carte. Problema, de fapt, pe care o văd eu, e că cititorul dispare, nu vorbesc în sensul că sunt oameni, dar din 10 citeşte 1, e vorba de plecarea masivă a oamenilor din Republica Moldova şi de fapt asta este problema cea mai mare pentru carte şi pentru cititor. Interes faţă de carte există, eu nu sunt aşa de pesimist ca unii colegi ai mei, interesul faţă de carte abundă, oamenii pot face diferenţa între o carte bună şi o carte proastă, dacă vorbim de cititori”, spune Gheorghe Erizanu, fondatorul unei edituri şi scriitor.
Oferta propusă cititorului din Republica Moldova este bogată şi diversă, susţin proprietarii editurilor.
„Piaţa de carte din Republica Moldova are un specific şi are nişte avantaje care nu orice piaţă le are. În librăriile din Republica Moldova pot fi vândute cărţi a editorilor din România, a editorilor din Rusia, Ucraina, Belarus, adică avem o ofertă destul de mare”, mai spune Erizanu.
Mariana Pagu, librar-şef, spune: „În prezent, eu consider că este o mare diversitate de cărţi, pot să compar cu ce a fost cu 10, 20, 30 de ani în urmă şi mi se pare că acum poţi să găseşti absolut orice te interesează, fie pe cărţile print, care-s pe hârtie sau în internet, cu atât mai grea este alegerea cititorului. Eu cred că sunt atât de multe topuri după care ne putem orienta, criticii sunt bine merci şi îşi fac treaba.
Pentru că tehnologiile moderne câştigă tot mai mult teren, câteva librării din ţară au dezvoltat servicii online ce permit lecturarea cărţilor în format digital.
Ion Bargan, fondatorul unei librării online, este de părere că oricum predomină cartea tipărită, însă sunt unii tineri care citesc în format electronic. „Chiar am întâlnit o tânără care cumpără doar cărţi în format electronic din motive de mediu, vrea prin asta să protejeze copacii. Unul dintre cele mai importante avantaje este mobilitatea, poţi merge într-o călătorie având un dispozitiv şi în el să stochezi câte cărţi doreşti, este livrarea instantă, uneori la miez de noapte vrei să citeşti o carte, ai achitat-o şi o ai instant în dispozitiv. Un alt avantaj este economic, sunt mai ieftine decât cărţile tipărite, de regulă la jumătate de preţ. Şi încă un avantaj important este că textul poate fi mărit.
INVESTIŢII ÎN EDUCAŢIE, INVESTIŢII ÎN VIITOR
Fie că vorbim despre cărţile tipărite, fie că ne referim la cele digitale, lectura rămâne a fi investiţia de bază pentru educaţia şi dezvoltarea unei societăţi, spun comercianţii de cărţi.
„O naţiune care nu investeşte în dezvoltare, în ştiinţă, în dezvoltare şi mai ales în instruirea copiilor nu are nicio şansă să se afirme şi să poată asigura o viaţă decentă oamenilor. Statele care acordă o atenţie deosebită culturii scrise în special, aici mă refer în primul rând la Franţa şi Germania, sigur că au indici economici foarte buni”, spune Anatol Vidraşcu, directorul unui grup editorial.
„Investiţia în carte, ea niciodată nu e percepută imediat, este o investiţie de lungă durată, consecinţele ei, daca sunt investiţii, sunt excelente şi o societate care citeşte are un viitor sigur şi bun fiindcă nu bogăţiile, nu cernoziomul, nu podgoriile creează bunăstarea unei societăţi. Cultura şi educaţia creează bunăstarea unei societăţi, dar investiţia în cultură şi în educaţie poate fi văzută la o generaţie, se face pentru 20 de ani înainte”, mai spune Gherorghe Erizanu.
Potrivit estimărilor antreprenorilor din domeniu, în prezent, în Republica Moldova sunt aproximativ 200 de structuri editoriale active şi circa 70 de librării.
„Statistica e ok, dar realităţile sunt un pic diferite fiindcă cartea care se face pentru vânzare e într-un număr de titluri destul de mic. Este într-o constantă linie de plutire, dar deocamdată nu sunt premise ca sa vorbim de o creştere a pieţei de carte. Problema, de fapt, pe care o văd eu, e că cititorul dispare, nu vorbesc în sensul că sunt oameni, dar din 10 citeşte 1, e vorba de plecarea masivă a oamenilor din Republica Moldova şi de fapt asta este problema cea mai mare pentru carte şi pentru cititor. Interes faţă de carte există, eu nu sunt aşa de pesimist ca unii colegi ai mei, interesul faţă de carte abundă, oamenii pot face diferenţa între o carte bună şi o carte proastă, dacă vorbim de cititori”, spune Gheorghe Erizanu, fondatorul unei edituri şi scriitor.
Oferta propusă cititorului din Republica Moldova este bogată şi diversă, susţin proprietarii editurilor.
„Piaţa de carte din Republica Moldova are un specific şi are nişte avantaje care nu orice piaţă le are. În librăriile din Republica Moldova pot fi vândute cărţi a editorilor din România, a editorilor din Rusia, Ucraina, Belarus, adică avem o ofertă destul de mare”, mai spune Erizanu.
Mariana Pagu, librar-şef, spune: „În prezent, eu consider că este o mare diversitate de cărţi, pot să compar cu ce a fost cu 10, 20, 30 de ani în urmă şi mi se pare că acum poţi să găseşti absolut orice te interesează, fie pe cărţile print, care-s pe hârtie sau în internet, cu atât mai grea este alegerea cititorului. Eu cred că sunt atât de multe topuri după care ne putem orienta, criticii sunt bine merci şi îşi fac treaba.
Pentru că tehnologiile moderne câştigă tot mai mult teren, câteva librării din ţară au dezvoltat servicii online ce permit lecturarea cărţilor în format digital.
Ion Bargan, fondatorul unei librării online, este de părere că oricum predomină cartea tipărită, însă sunt unii tineri care citesc în format electronic. „Chiar am întâlnit o tânără care cumpără doar cărţi în format electronic din motive de mediu, vrea prin asta să protejeze copacii. Unul dintre cele mai importante avantaje este mobilitatea, poţi merge într-o călătorie având un dispozitiv şi în el să stochezi câte cărţi doreşti, este livrarea instantă, uneori la miez de noapte vrei să citeşti o carte, ai achitat-o şi o ai instant în dispozitiv. Un alt avantaj este economic, sunt mai ieftine decât cărţile tipărite, de regulă la jumătate de preţ. Şi încă un avantaj important este că textul poate fi mărit.
INVESTIŢII ÎN EDUCAŢIE, INVESTIŢII ÎN VIITOR
Fie că vorbim despre cărţile tipărite, fie că ne referim la cele digitale, lectura rămâne a fi investiţia de bază pentru educaţia şi dezvoltarea unei societăţi, spun comercianţii de cărţi.
„O naţiune care nu investeşte în dezvoltare, în ştiinţă, în dezvoltare şi mai ales în instruirea copiilor nu are nicio şansă să se afirme şi să poată asigura o viaţă decentă oamenilor. Statele care acordă o atenţie deosebită culturii scrise în special, aici mă refer în primul rând la Franţa şi Germania, sigur că au indici economici foarte buni”, spune Anatol Vidraşcu, directorul unui grup editorial.
„Investiţia în carte, ea niciodată nu e percepută imediat, este o investiţie de lungă durată, consecinţele ei, daca sunt investiţii, sunt excelente şi o societate care citeşte are un viitor sigur şi bun fiindcă nu bogăţiile, nu cernoziomul, nu podgoriile creează bunăstarea unei societăţi. Cultura şi educaţia creează bunăstarea unei societăţi, dar investiţia în cultură şi în educaţie poate fi văzută la o generaţie, se face pentru 20 de ani înainte”, mai spune Gherorghe Erizanu.
Potrivit estimărilor antreprenorilor din domeniu, în prezent, în Republica Moldova sunt aproximativ 200 de structuri editoriale active şi circa 70 de librării.
