O expoziţie tematică de cărţi vechi este vernisată, în aceste zile, la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Sunt valorificate colecţiile de carte veche românească şi europeană. Pot fi admirate, de astăzi, în vitrinele Secţiei "Carte Veche şi Rară" studii ale cercetătorilor români despre începutul tipăririi cărţilor româneşti, de la 1508, dar şi analize ale cercetătorilor europeni, traduse în limba română.
În expoziţia cu genericul "Istoria cărţii în studii fundamentale" se găsesc lucrări de valoare ale cercetătorilor români.
VERONICA COSOVAN, şef, Secţia Carte Veche şi Rară, BNRM: „Este vorba în primul rând de numele lui Ion Beianu, este primul cercetător care a făcut o investigaţie în ceea ce priveşte cartea veche românească de la începutul tipăririi ei, adică de la 1508 până în 1830.”
Şirul numelor poate fi continuat cu Gheorghe Buluţă şi Dan Simionescu, cercetători care şi-au aprofundat studiile în istoria cărţii.
VERONICA COSOVAN, şef, Secţia Carte Veche şi Rară, BNRM: „Tot aici putem să menţionăm şi cercetătorii moderni, cum ar fi Elena Chiaburu, de la Iaşi.”
Vizitatorii mai pot vedea şi studii ale ceretătorilor europeni, traduse în limba română.
VERONICA COSOVAN, şef, Secţia Carte Veche şi Rară, BNRM: „ E vorba de "Istoria scrisului" sau "Poveste scrisului", scrise de Andrew Robinson, cărţi care le vremea apriţiei lor puteau fi considerate bestseller în lume în domeniul istoriei cărţilor.”
Printre studiile cercetătorilor basarabeni este de remarcat volumul "Lumina cărţii la români", scris de academicianul Andrei Eşanu, în colaborare cu doctorul în istorie Valentina Eşanu.
TATIANA CULINSCAIA, specialist, Secţia Carte Veche şi Rară: „Sunt expuse aproximativ 50 de lucrări, printre care nume autohtone precum academicianul Andrei Eşanu.”
VERONICA COSOVAN, şef, Secţia Carte Veche şi Rară, BNRM: „ În acest studiu autorii urmăresc istoria cărţii româneştii, fiind influenţată de tiparul european. Ceea ce ţine de cartea românească din bisericile şi mănăstirile din Republica Moldova în acest domeniu s-a remarcat doctorul în istorie Igor Cereteu şi ceea ce ţine de cenzura cărţii româneşti din Basarabia sub dominaţia rusească, s-a remarcat regratata cercetătoare Maria Danilov.”
În expoziţie se regăsesc şi studii realizate de angajaţii Bibliotecii Naţionale.Culegerea de articole sub genericul "Omagiu străjerilor patrimoniului" însumează cercetările realizate de colaboratorii secţiei "Carte Veche şi Rară" pe parcursul a 40 de ani.
Expoziţia poate fi vizitată în Secţia Carte Veche şi Rară a Biliotecii Naţionale a Republicii Moldova până pe 31 decembrie.
VERONICA COSOVAN, şef, Secţia Carte Veche şi Rară, BNRM: „Este vorba în primul rând de numele lui Ion Beianu, este primul cercetător care a făcut o investigaţie în ceea ce priveşte cartea veche românească de la începutul tipăririi ei, adică de la 1508 până în 1830.”
Şirul numelor poate fi continuat cu Gheorghe Buluţă şi Dan Simionescu, cercetători care şi-au aprofundat studiile în istoria cărţii.
VERONICA COSOVAN, şef, Secţia Carte Veche şi Rară, BNRM: „Tot aici putem să menţionăm şi cercetătorii moderni, cum ar fi Elena Chiaburu, de la Iaşi.”
Vizitatorii mai pot vedea şi studii ale ceretătorilor europeni, traduse în limba română.
VERONICA COSOVAN, şef, Secţia Carte Veche şi Rară, BNRM: „ E vorba de "Istoria scrisului" sau "Poveste scrisului", scrise de Andrew Robinson, cărţi care le vremea apriţiei lor puteau fi considerate bestseller în lume în domeniul istoriei cărţilor.”
Printre studiile cercetătorilor basarabeni este de remarcat volumul "Lumina cărţii la români", scris de academicianul Andrei Eşanu, în colaborare cu doctorul în istorie Valentina Eşanu.
TATIANA CULINSCAIA, specialist, Secţia Carte Veche şi Rară: „Sunt expuse aproximativ 50 de lucrări, printre care nume autohtone precum academicianul Andrei Eşanu.”
VERONICA COSOVAN, şef, Secţia Carte Veche şi Rară, BNRM: „ În acest studiu autorii urmăresc istoria cărţii româneştii, fiind influenţată de tiparul european. Ceea ce ţine de cartea românească din bisericile şi mănăstirile din Republica Moldova în acest domeniu s-a remarcat doctorul în istorie Igor Cereteu şi ceea ce ţine de cenzura cărţii româneşti din Basarabia sub dominaţia rusească, s-a remarcat regratata cercetătoare Maria Danilov.”
În expoziţie se regăsesc şi studii realizate de angajaţii Bibliotecii Naţionale.Culegerea de articole sub genericul "Omagiu străjerilor patrimoniului" însumează cercetările realizate de colaboratorii secţiei "Carte Veche şi Rară" pe parcursul a 40 de ani.
Expoziţia poate fi vizitată în Secţia Carte Veche şi Rară a Biliotecii Naţionale a Republicii Moldova până pe 31 decembrie.
