Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău are în colecţie podoabe, unelte şi ceramică, vechi de mii de ani, găsite în satul Cărbuna, din raionul Ialoveni. Sunt peste 800 de piese, dintre care, peste 400 sunt din aramă. Toate obiectele fac parte din Tezaurul de la Cărbuna şi sunt printre cele mai importante piese arheologice expuse în muzeu.
Tezaurul a fost descoperit în anul 1961 de trei elevi din Cărbuna. Piesele găsite datează din mileniul 5, înainte de Hristos. Specialiştii spun că provin din cultura pre-Cucuteni sau etapa timpurie a culturii Tripoliene şi prima fază de dezvoltare a faimoasei civilizaţii Cucuteni-Tripoliană.
„Depozitul a fost descoperit în acest vas periform, deci tot conţinutul lui care îl vedem aici expus se afla în acest vas, pe post de capac era utilizat acest vas mic bitronconic, evident că vasul a fost găsit spart, aici îl vedem deja restaurat”, a spus SERGIU BODEAN, muzeograf, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
Tezaurul este unicat în tot arealul de răspândire a culturii pre-Cucuteni.
„Depozitul conţine circa 400 de piese de aramă, este vorba de idoli stilizaţi, antropomorfi, un exemplar are chiar şi un decor solar, este vorba de acest pandantiv, brăţări spiralate din aramă. Arama din care au fost confecţionate aceste piese, provine din peninsula Balcanică, ceea ce ne dovedeşte că populaţia care locuia în zona Cărbuna, avea legături economice, culturale cu populaţia din peninsula Balcanică”, a spus SERGIU BODEAN, muzeograf, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
Piesele de aramă nu au fost realizate prin turnare ci printr-o tehnică de sudare, ceea ce arată măiestria oamenilor din acele timpuri.
„Piesa aceasta, a 3-a din primul rând, a fost sudată, dacă vă puteţi imagina ce cunoştinţe tehnologice aveau comunităţile neolitice de atunci, dacă au însuşit şi tehnica sudării la cald”, a spus SERGIU BODEAN, muzeograf, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
În anul 1962, arheologii au descoperit şi obiecte din ceramică în acelaşi loc în care a fost găsit Tezaurul de la Cărbuna.
„Aici, în vitrină, avem expuse o parte din descoperirile ceramice. Putem observa linguri de lut, vase bitronconice şi fragmente de statuete antropomorfe, care probabil că reprezentau unele zeităţi venerate de către locuitorii acestei aşezări”, a spus SERGIU BODEAN, muzeograf, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
A fost nevoie de multe lucrări de restaurare pentru ca toate obiectele să poată fi expuse.
Tezaurul de la Cărbuna face parte din patrimoniul cultural mondial ca cel mai vechi aşezământ tripolian din sud-estul Europei.
„Depozitul a fost descoperit în acest vas periform, deci tot conţinutul lui care îl vedem aici expus se afla în acest vas, pe post de capac era utilizat acest vas mic bitronconic, evident că vasul a fost găsit spart, aici îl vedem deja restaurat”, a spus SERGIU BODEAN, muzeograf, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
Tezaurul este unicat în tot arealul de răspândire a culturii pre-Cucuteni.
„Depozitul conţine circa 400 de piese de aramă, este vorba de idoli stilizaţi, antropomorfi, un exemplar are chiar şi un decor solar, este vorba de acest pandantiv, brăţări spiralate din aramă. Arama din care au fost confecţionate aceste piese, provine din peninsula Balcanică, ceea ce ne dovedeşte că populaţia care locuia în zona Cărbuna, avea legături economice, culturale cu populaţia din peninsula Balcanică”, a spus SERGIU BODEAN, muzeograf, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
Piesele de aramă nu au fost realizate prin turnare ci printr-o tehnică de sudare, ceea ce arată măiestria oamenilor din acele timpuri.
„Piesa aceasta, a 3-a din primul rând, a fost sudată, dacă vă puteţi imagina ce cunoştinţe tehnologice aveau comunităţile neolitice de atunci, dacă au însuşit şi tehnica sudării la cald”, a spus SERGIU BODEAN, muzeograf, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
În anul 1962, arheologii au descoperit şi obiecte din ceramică în acelaşi loc în care a fost găsit Tezaurul de la Cărbuna.
„Aici, în vitrină, avem expuse o parte din descoperirile ceramice. Putem observa linguri de lut, vase bitronconice şi fragmente de statuete antropomorfe, care probabil că reprezentau unele zeităţi venerate de către locuitorii acestei aşezări”, a spus SERGIU BODEAN, muzeograf, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
A fost nevoie de multe lucrări de restaurare pentru ca toate obiectele să poată fi expuse.
Tezaurul de la Cărbuna face parte din patrimoniul cultural mondial ca cel mai vechi aşezământ tripolian din sud-estul Europei.
