Înainte de deschiderea muzeului, directorul instituţiei a făcut un apel către localnici pentru a dona obiectele vechi din gospodăriile lor. Astfel a putut fi organizată o expoziţie dedicată culturii materiale, caracteristică localităţii în perioada secolului 19. 
 
„Tot ce se afla în casă, toate lucrurile de uz casnic. Spre exemplu războiul de ţesut, alegoric  vorbind, a îmbrăcat toată familia în decursul de multe sute de ani”, spune Radu Maranciuc, directorul Muzeului de Istorie şi Etnografie din Sângerei.
 
Directorul muzeului recunoaşte că, uneori, a fost nevoie de mult timp pentru a convinge unii localnici să se despartă de lucrurile vechi, moştenite de la părinţi:
 
„Dumneaei spune că e de la tatăl ei, tatăl ei lucra la o magazie din Sângerei. Este din secolul 19, mult timp am insistat aupra donării”.

Natalia este o donatoare fidelă a muzeului de istorie din Sângerei. A adus aici obiectele colecţionate de tatăl ei, pentru că este sigură că vor fi păstrate cu grijă: „ Am adus colecţia de calendare, de cărţi de felicitare, cărţi.  Mie îmi place să văd cum lumea le admiră, le citeşte”.
 
În urma unei colaborări cu Muzeul Naţional de Istorie, în zestrea muzeului din Sângerei au intrat mai mjulte piese de ceramică din perioada neolitică, eneolitic şi epoca bronzului.
 
Cel mai preţios exponat de la muzeul de Istorie şi Etnografie din Sângerie este o mandibulă de rinocer cu o vechime de peste zece milioane de ani.