Nu se cunoaşte exact despre momentul apariţiei Cămăşii cu Altiţă, însă cercetările arată că IA ar putea data încă din perioada culturii Cucuteni, cea mai veche civilizaţie a Europei. Este un obiect vestimentar realizat integral manual, pe pânză de bumbac, in sau borangic, cu broderii ample şi bogate, în culori vii. "Ie" este un termen care se referă în special la cămăşile purtate de femei.

ANDREI PROHIN, secretar ştiinţific, Muzeul Naţional de Etnografie: "Specialiştii au observat că unele din motivele decorative care se întâlnesc pe cămaşă se întâlnesc încă din preistorie, pe ceramica preistorică, ceramica getică. Ceea ce putem spune cu certitudine acest tip de cămaşă are o vechime de câteva secole."

De obicei, croiala cămăşii tradiţionale româneşti se asociază cu forma unei cruci – o bucată de pânză dreptunghiulară, cu mâneci largi şi o deschizătură rotundă în partea de sus, numită şi "gura iei". Mânecile iei sunt încreţite la umeri şi uneori la încheieturile mâinilor.

ANDREI PROHIN, secretar ştiinţific, Muzeul Naţional de Etnografie: „Iată porţiunea care se numeşte  altiţă, constă din mai multe benzi orizontale şi care sunt încadrate într-o ramă care se numeşte scrânciobel. Apoi urmează încreţul şi iată brâul."

NATALIA CHICU, reporter TVR MOLDOVA: "IA era o zestre de preţ, oferită în dar din generaţie în generaţie. Pentru a realiza o Cămaşa cu altiţă se lucra o perioadă lungă de timp. Acesata era modificată pentru a corespunde vârstei sau statului social al femeii care o purta. Fiecare IE este o poveste, o poveste spusă cu ajutorul acului de cusut."

ANDREI PROHIN, secretar ştiinţific, Muzeul Naţional de Etnografie: „Aici putem vedea rombul care este însoţit parcă de nişte coarne. Se consideră că aacestă imagine ar reprezenta un bob de grâu din care au răsărit nişte colţi”.

De-a lungul istoriei, IA românească a devenit populară în rândul marilor personalităţi. Regina Maria a fost una dintre ele care a promovat portul tradiţional românesc. Şi cântăreaţa Maria Tănase s-a numărat printre personalităţile care au purtat ia românească, făcând-o cunoscută în întreaga lume. În luna martie curent, România şi Republica Moldova au depus dosarul "Arta cămăşii cu altiţă" pentru a fi inscrisă în Lista Reprezentativă UNESCO. Ieri, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură a anunţat că a acceptat să examineze dosarul.

PETRU VICOL, preşedinte Comisia  pentru salvgardarea patrimoniului naţional: "Urmează o examinare foarte atentă şi exigentă din partea experţilor UNESCO, sunt verificate toate documentele. De obicei în luna decembrie a fiecărui an are loc şedinţa UNESCO, unde sunt examinate dosarele şi aprobate. Eu sper că în anul 2022 acest dosar important pentru Republica Moldova şi România va fi acceptatşi Cămaşa cu Altiţă va deveni un element important, un simbol al tuturor românilor".

Petru Vicol spune că includerea "Cămăşlii cu altiţă" în Patrimoniul Imaterial UNESCO va fi o mândrie pentru românii de pretutindeni.

PETRU VICOL, preşedinte, Comisia  pentru salvgardarea patrimoniului naţional: "În primul rând ea va fi mai protejată, aşa cum aţi spus şi dvstră, statul R. Moldova împreună cu România şi toată comunitatea ştiinţifică se obligă de a promova această cămaşă cu altiţă cu siguranţă va fi elaborat şi un program de stat."
 
Lista Patrimoniului cultural  imaterial  al  umanităţii  UNESCO a fost creată în 2008. În prezent, şapte obiceiuri româneşti au fost înregistrate în această listă. Republica Moldova şi România au pregătit până acum trei dosare pentru Patrimoniul UNESCO, care au fost acceptate. Este vorba despre colindatul în ceată bărbătească, scoarţa românească şi Mărţişorul. În prezent, Cele mai vechi "ii" din Republica Moldova se păstrează cu grijă la muzeul Naţional de Etnografie din Chişinău. În cadrul expoziţiei temporare "Ie – mărturie de-al meu neam în veşnicie" publicul poate admira peste 40 de costume tradiţionale româneşti. Expoziţia este deschisă publicului larg până pe 31 iulie.