CULTURĂ

Ia - ambasador pentru România. Povestea iei străbunicilor, dusă mai departe cu fonduri europene

post-img

Povestea iilor străbunicilor noştri este spusă şi dusă mai departe de un atelier de tradiţii textile din Alba, realizat cu fonduri europene în urmă cu doi ani şi care funcţionează într-un fost conac din secolul XIX din satul Hăpria, comuna Ciugud.

„A fost un proiect pe fonduri europene, prin POSDRU, pe o structură de economie socială, destinat femeilor cu probleme sociale. Proiectul a fost câştigat de cineva din Sohodol (localitate din Munţii Apuseni — n.r.), care ulterior, a renunţat. Am preluat noi totul de la zero", a declarat etnograful Petruţa Pop, preşedintele Asociaţiei Tradiţii Textile, fostă coordonatoare a meşterilor populari din Alba, citat de agerpres.ro

Aceasta a ajuns în Hăpria, deoarece ştia că primarul comunei, Gheorghe Damian, e „un tip foarte deschis”, în prezent, atelierul funcţionând în fosta şcoală gimnazială, un conac din secolul al XIX-lea. Un alt motiv a fost şi acela că în sat erau cel puţin zece croitorese, lucru absolut necesar pentru a avea forţa de muncă pentru un asemenea proiect.

„Am început cu reconstituiri de ii vechi. Aşa am pornit. Au venit clienţi care au prins de veste că noi facem reconstituiri şi ne-au adus ii vechi, care nu mai pot fi purtate, fie din cauza materialului, care nu mai era într-o stare foarte bună, fie pentru că erau mărimi mici. (...). Practic, am continuat să spunem povestea iei străbunicilor sau bunicilor, în zilele noastre aceasta fiind purtată de nepoată sau de strănepoată”, a afirmat Petruţa Pop. 

Chiar în aceste zile, la atelierul din Hăpria este realizată o astfel de reconstituire pentru o mireasă din Hunedoara, un dar de nuntă pentru aceasta.

„Creăm şi noi modele, tot după unele vechi, pe care le-am stilizat uşor, în sensul să fie purtabile", a precizat Petruţa Pop.

Clienţii sunt încântaţi nu numai de modelele arhaice, dar şi de materialul folosit pentru confecţionarea iilor, respectiv bumbac, întotdeauna alb, fiind exclusă folosirea materialelor sintetice, a menţionat Pop.

Potrivit acesteia, la Hăpria se fac ii tradiţionale şi costume populare la cererea clienţilor, dar şi pentru a fi vândute la târguri de profil.

„Cel mai bine vindem în Bucureşti. Fiecare ie are povestea ei, este prezentată bilingv, în română şi engleză, astfel încât clientul să ştie şi simbolistica acesteia. (...). Nu vindem ii doar de dragul de a vinde. Foarte importantă este şi informaţia culturală", a explicat Petruţa Pop.