CULTURĂ

Dragostea faţă de costumul popular, menţinută în satul Vădeni

Costumul popular este un bun mijloc de promovare a identităţii româneşti. Pentru a continua tradiţia, în satul Vădeni, raionul Soroca, meşterii populari se reunesc la Casa de Cultură pentru a crea împreună haine şi accesorii după tehnici strămoşeşti. Ei sunt indrumaţi de Simion Lungu, meşterul artizan ce confecţionează ii de mai bine de 30 de ani.

În Republica Moldova poţi număra pe degete locurile unde se mai fac costume populare autentice, ce respectă tehnicile tradiţionale de cusut şi brodat. Simion Lungu, din satul Vădeni, a reuşit să readucă la viaţă această tradiţie. Şi-a dedicat timpul şi talentul artei populare încă din 1986, când a câştigat un concurs cu o cămaşă croită şi cusută de el. De atunci, a cusut sute de haine naţionale, unele ajunse şi peste hotare.

 SIMION LUNGU, meşter popular:  Mai în toate colţurile lumii avem ii. Pasiunea de a confecţiona costume s-a început din clasa 10, când am făcut prima cămaşă, bineînţeles cu ajutorul mamei. Ornamentele le găsim în surse vechi, de la Muzeul de Istorie şi Etnografie. Pentru mine personal, iată aşa o ie, având lucru, având gospodărie la două luni, că doar nu lucrăm zilnic.

  Din pasiune pentru hainele naţionale româneşti, a creat, în satul Vădeni, un studio artizanal al meşterilor populari. Acolo se brodează costume tradiţionale specifice zonei de nord a Basarabiei. Meşterii fac costume complete, de la catrinţe şi cămăşi, până la brâie şi alte accesorii.

SERAFIMA LUNGU, meşter popular: Aici la Vădeni am găsit un ţolişor, dar erau ornamentul portivit pentru catrinţă şi l-am reprodus pe catrinţă şi încetişor eu ţeseam el cosea, ce nu era clar îl ajutam. Pe urmă am atras fetele, deoarece aveam comenzi mari şi nu dovedeam.


Centrul de meşteşug din satul Vadeni face parte dintr-un proiect transfrontalier Republica Moldova-România. Meşterii vor face schimburi de experienţă pentru a învăţa noi tehnici de brodat.