Caligrafia este considerate, pe bună dreptate, o artă. O demonstrează şi cele 70 de documente, vechi de secole, care sunt  expuse la Biblioteca Naţională din Chişinău. Cel mai vechi document este un hrisov din perioada domniei lui Ştefan cel Mare, datând de la 1479.

„Prin această gramotă, domnitorul întăreşte un document prin care un boier dăruieşte pământuri fiicei sale”, a spus VERONICA COSOVAN, şef Secţie, Biblioteca Naţională, Chişinău.

Nu numai caligrafia din vechile documente, dar şi modul de redactare era inedit.

„O să vă uitaţi că este o gaură. Mulţi care văd cred că e o tehnică de a ţine mai bine această gramotă, dar de fapt nu, este testamentul acestui boier în care se indică trei sate, iar unul a fost deja dăruit şi tăiat din document”, a spus VERONICA COSOVAN, şef Secţie, Biblioteca Naţională, Chişinău.

 Iar lista cu exponatele care pot trezi curiozitatea oricărui vizitator nu se încheie aici.

„Avem un exponat din timpul domnitorului Petru Rareş, din 1546.  În această gramotă putem desluşi cuvântul mitropolitul sau gradişte. Pe timpuri nu se puneau semnele de punctuaţie şi foarte rar se puneau spaţiile între cuvinte. Deaceea cu ochiul liber nu sunt descifrabile”, a spus VERONICA COSOVAN, şef Secţie, Biblioteca Naţională, Chişinău.

„Iată aici noi avem un fragment din Biblie din perioada lui Racoviţă. Analizăm cum a fost prezentată, realizată, iniţiala este făcută foarte frumos”, a spus VALERIU HERŢA, preşedinte, Asociaţia de caligrafie "Dacia".

Documentele sunt caligrafiate în perioade, dar şi în limbi diferite - slavonă, greacă, ebraică, arabă sau chineză. Şi Arhiva Naţională a Republicii Moldova expune mai multe documente unicat.

„Am mai expus şi nişte documente de familie, liste de zestre, diferite zapise, un alfabet miraculos, aşa se găseşte în arhivă, care nu poate fi descifrat”, a spus ELENA FRUMOSU, director Agenţia Naţională a Arhivelor.

Un adevărat pictor de litere este şi caligraful Valeriu Herţa, preşedintele asociaţiei de caligrafie Dacia.

„Acesta este un set mic al unui caligraf. La peniţa lată, proporţia şi armonia într-o literă depinde de felul cum ţii instrumentul în mână. La peniţa îngustă, trebuie să ţii cont dde construcţia fiecărei litere”, a spus VALERIU HERŢA, preşedinte, Asociaţia de caligrafie "Dacia".

Specialistul povesteşte că oamenii din spaţiul românesc au adus o contribuţie deloc de neglijat în dezvoltarea caligrafiei.

„Primul stilou cu pompiţă a fost inventat de către Petrache Poenaru, în 1827”, a spus VALERIU HERŢA, preşedinte, Asociaţia de caligrafie "Dacia".

Într-o lume a ecroanelor şi butoanelor ar fi bine să nu ne pierdem, totuşi, abilitatea scrisului de mână, mai ales că mai multe studii au arătat că persoanele care aleg să realizeze anumite sarcini scriind cu mâna sunt mai coerente în exprimare şi finalizează mai repede, comparativ cu cei care lucrează la calculator.

Pentru ca arta scrisului frumos să nu moară, la Facultatea de Design a Universităţii Tehnice din Chişinău, studenţii învaţă caligrafia, o îndeletnicire care cere îndemânare şi creativitate.

Expoziţia "Arta scrisului de mână" este deschisă până în luna mai, la secţia "Muzeul Cărţii" din Biblioteca Naţională. În fiecare an, pe 23 ianuarie, este marcată Ziua Scrisului de Mână sau Ziua Semnăturii.