„Sărbătorim în acest an Ziua Culturii Naţionale într-un context aparte, dificil, generat de pandemia de COVID-19, care afectează profund starea de sănătate publică, economia şi politica în Lume. Mă bucur însă că această pandemie a lăsat nealterată apropierea sufletească şi dragostea dintre români, indiferent unde ar trăi ei. Această apropiere este cimentată de acele fire nevăzute ale fibrei noastre naţionale, care transcend timpului şi intereselor politice vremelnice şi se bazează pe cultura, limba şi istoria comune.

Astăzi este doar unul din momentele aniversare în care îi cinstim pe artizanii de frumos şi mânuitorii de idei care ne deschid minţile către firescul, inefabilul şi necuprinsul lumii, pe meşterii cuvintelor, rimelor, notelor muzicale, penelurilor, pe artiştii scenei şi ai filmului, prezenţi şi trecuţi, care prin talent şi inspiraţie au creat opere de geniu şi au lăsat amprente în universalitate. Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Grigorescu, Emil Cioran, Grigore Vieru, Nichita Stănescu, Mircea Eliade, Constantin Brâncuşi – şi poate că suntem nedrepţi amintindu-i doar pe câţiva - au consolidat pilonii culturii noastre naţionale, ca parte importantă a valorosului patrimoniu universal.

Ziua Culturii Naţionale are o conotaţie simbolică profundă pentru cultura şi identitatea românilor şi nu este deloc întâmplător că se sărbătoreşte simultan, în România şi în Republica Moldova, împreună cu ziua de naştere a Poetului nostru Naţional Mihai Eminescu.

Ziua de 15 Ianuarie reprezintă un moment important nu numai de celebrare a creaţiei artistice, dar şi de reflecţie asupra rolului şi locului valorilor româneşti în patrimoniul cultural imaterial european şi universal, precum şi asupra semnificaţiei proiectelor culturale de interes naţional şi a diplomaţiei culturale. În acest context, doresc ca în acest an să se finalizeze dosarul pentru înscrierea în lista patrimoniului imaterial UNESCO a „Cămăşii cu altiţă”, proiect de suflet dintre România – Republica Moldova. Acest dosar completează în mod fericit succesele obţinute până acum cu colindul în ceată bărbătească, Mărţişorul şi tehnicile tradiţionale de realizare a Scoarţei.

Cultura este poate cel mai pur şi cel mai elocvent act de afirmare a identităţii naţiunii noastre. Aparţinem unui spaţiu cultural şi istoric european valoros şi complex, ale cărui valori şi principii le împărtăşim pe deplin. Promovarea unei diplomaţii culturale active reprezintă un pilon fundamental pe care se sprijină diplomaţia română, prin participarea noastră nemijlocită la dialogul intercultural european şi prin racordarea la universalitate. Sunt pe deplin convins că prin actele şi faptele noastre, fiecare dintre noi, indiferent de profesia aleasă, avem şansa de a fi ambasadori generici ai României, ai poporului român, ai măreţiei culturii şi spiritualităţii române.

Pentru marcarea acestei Zile importante, vă invit să fiţi alături de Ambasada României în Republica Moldova şi să vizionaţi on line concertul extraordinar al Orchestrei Române de Tineret susţinut la Ateneul Român sub bagheta lui Cristian Mandeal, accesând link-ul MAE. 

Programul concertului include piesele Balada pentru vioară şi orchestră de Ciprian Porumbescu (solist Alexandru Tomescu), Trei piese pentru orchestră de coarde de Constantin Silvestri, Serenada Română şi Dans Ţărănesc pentru violoncel şi orchestră de Constantin Dimitrescu (solist Ştefan Cazacu), Jocuri româneşti de Sabin Păutza şi Simfonia a II-a în Re major, op. 36 de Ludwig van Beethoven.

În final, cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, mă închin în faţa geniului cultural şi artistic şi transmit cele mai sincere felicitări tuturor celor care prin creaţiile lor apără, respectă şi promovează diversitatea şi frumuseţea culturală românească pe ambele maluri ale Prutului.”