Un grup de istorici din Republica Moldova au început să facă noi săpături arheologice în incinta Cetăţii Soroca. Specialiştii îşi propun stabilească cu mai multă precizie configuraţia original a fortăreţei medievale.

SERGIU MUSTEAŢĂ, istoric: „Cele mai importante sarcini sunt la ieşire, deseori, s-a menţionat existenta "gurii de lup" sau a celei capcane la intrare. Vrem sa răspundem la acea întrebare, a existat, şi dacă da, cum a fost. Să clarificăm această legendă şi să avem un răspuns foarte clar.”

Dupa primele săpături a fost descoperit un pilon care datează din anul 1733. Istoricii spun că piatra ar fi fost un ancadrament la turnul fortăreţei, un fel de chenar decorativ în relief care înconjoară o uşă sau o fereastră, unde ar fi fost gravat numele unui personaj important al cetăţii.

ION TENTIUC doctor în arheologie, Muzeul de Istorie şi Etnografie: „Noi am indentificat un nume Ilias. Verificand numele pârcalabilor cetăţii, am descoperit ca a existat în această perioadă cu numele Iliaş.

Sapaturi s-au făcut şi în zona turnului de intrare din Cetate. Specialiştii încearcă detalii şi despre şanţul adânc care înconjura fortăreaţa, considerat un element important de apărare în perioada medievală. Aici, potrivit datelor istorice, ar putea fi fost amplasată o gură de lup.

ION URSU doctor în istorie: „Aici, posibil, ar fi fost asa-zisele "gurile de lup". Niste gropi care îngreunau accesul duşmanilor în cetate, unde adâncimea lor puteau să fie la 4 metri, era un sistem in plus de apărare.”

Sapaturile arheologice au loc în cadrul celei de-a doua etape de restaurare a fortăreţei medievale, prin proiectul "Ştefan cel Mare, istorie comună-patrimoniu comun, Soroca-Vaslui", finanţat de Uniunea Europeană. Valoarea proiectului este de peste 1 mln. 600 mii euro.