CULTURĂ

CANNES. Festivalul aflat sub semnul protestelor femeilor a ajuns la ora verdictului

post-img

Cine va câştiga Palme d'or sâmbătă seară? La finalul unei competiţii de bun nivel şi deschise, favoritele acestei ediţii a festivalului sunt filme din Liban, Japonia, Coreea de Sud sau Italia, relatează AFP într-un comentariu amplu.

În prima ediţie de după izbucnirea scandalului Weinstein, femeile au fost mai vizibile ca niciodată în siajul mişcării #MeToo. Cu o imagine puternică şi inedită - o adunare pe covorul roşu a 82 de femei din cea de a şaptea artă, în frunte cu preşedinta juriului Cate Blanchett, adevărata vedetă a festivalului, şi regizoarea franceză Agnes Varda - ele au solicitat "egalitate salarială".

Un alt simbol, Festivalul şi secţiunile sale paralele au fost primele semnatare ale unei carte în favoarea parităţii femei-bărbaţi în festivalurile de cinema.

Şi în cursa pentru Palme d'or sunt angrenate trei femei - este vorba despre franceza Eva Husson, italianca Alice Rohrwacher şi libaneza Nadine Labaki.

Aceasta din urmă, intrată în cursă joi, a produs un şoc cu "Capharnaum", un film emoţionant despre abandonul în copilărie, plin de energie, în care a jucat tânărul Zain Al Rafeea. Filmul se numără chiar printre favoriţii la Palme d'or, premiu care până acum nu a fost acordat decât o dată unei femei: lui Jane Campion în 1993 pentru "The Piano".

"O superbă melodramă" potrivit săptămânalului francez Telerama, filmul este "un candidat serios" pentru a călca pe urmele "The Square", laureat surpriză al Palme d'or în 2017, potrivit site-ului american IndieWire.

Mai multe alte filme pot avea însă pretenţii la palmares la finalul unei competiţii marcate de o prezenţă puternică a Asiei şi a Orientului Mijlociu şi considerată de bună calitate de mulţi critici.

Printre acestea, un al doilea film cu copii - celelalte vedete ale acestei ediţii - a bulversat şi a entuziasmat o parte dintre spectatorii de la festival. Este vorba despre "Shoplifters", al japonezului Hirokazu Kore-Eda, portretul unei familii care fură din magazine şi care adoptă o fetiţă maltratată care trăia pe străzi.

Însă preferatul unui mare număr de critici este "Burning", al sud-coreeanului Lee Chang-dong, thriller lent şi sinuos, care a primit joi cea mai bună notă din partea panelului format din zece critici internaţionali al revistei specializate Screen, în faţa lui Kore-Eda.

Italia este şi ea bine situată, cu "Dogman", de Matteo Garrone, povestea unui expert în toaletare canină jucat de actorul Marcello Fonte, unul dintre favoriţii pentru premiul de interpretare, şi pelicula originală "Happy as Lazzaro", o fabulă plină de spiritualitate a lui Alice Rohrwacher.

Jean-Luc Godard, care a produs impresii împărţite cu filmul "Livre d'image", este şi el menţionat de critici printre posibilii favoriţi.

În debutul festivalului, filmul polonez al lui Pawel Pawlikowski "Cold War" - a cărei actriţă principală Joanna Kulig a făcut o bună impresie - şi filmul despre rock al lui Kirill Serebrennikov, "Leto", au fost şi ele remarcate, într-o ediţie în care doi cineaşti au fost împiedicaţi să participe la festival din motive politice.

Pe lângă Kirill Serebrennikov, arestat la domiciliu, Jafar Panahi nu a putut veni pentru a promova filmul "Three Faces", portret a trei femei iraniene. Imaginea scaunelor lor goale ovaţionate în Grand Theatre Lumiere, va rămâne în memorie, comentează AFP.

Cu o prezenţă scăzută a filmelor americane - numai două în competiţie, cele ale lui Spike Lee şi David Robert Mitchell - şi cu mai puţine staruri hollywoodiene decât de obicei, festivalul a marcat un punct de cotitură pentru unii, revista Hollywood Reporter mergând până acolo încât să considere situaţia "un declin".

"Din cauza lipsei starurilor, vizibilă, de pe obişnuitele panouri promoţionale de pe Croazetă, cel mai prestigios festival de cinema din lume a părut foarte diferit în acest an", a scris revista americană de cinema.

Pe de altă parte, Vanity Fair a scris că această ediţie a Festivalului a fost "un an pivotal", cu "o energie sporită".

"Făcând festivalul ceva mai puţin centrat pe SUA decât în ultimul timp, Cannes s-a reafirmat ca prima destinaţie pentru un cinema internaţional curajos şi provocator", potrivit revistei.