Scopul Studiului „Viziuni comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova” este de a înţelege percepţiile populaţiei în materie de riscuri, cunoştinţe, surse de informare şi atitudinea faţă de iniţiativele de răspuns la pandemie ale autorităţilor şi alte variabile, pentru a consolida şi îmbunătăţi măsurile de răspuns la COVID-19, inclusiv politicile, intervenţiile şi comunicarea în situaţii de criză.

Al cincilea val de sondaj a fost efectuat în perioada 20 mai – 4 iunie 2021, pe un eşantion probabilist de 1.003 persoane din peste 320 localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova (cu excepţia regiunii transnistrene), eroarea maximă de eşantionare fiind de ± 3%. 

Chestionarul studiului a fost elaborat de Biroul Regional OMS pentru Europa pentru toate ţările din regiune, acesta fiind ajustat la contextul naţional şi situaţia epidemiologică din Republica Moldova. Datele au fost colectate de Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice „CIVIS” prin intermediul interviurilor telefonice asistate de computer, iar analiza a fost efectuată de Biroul Regional OMS pentru Europa în parteneriat cu Universitatea din Erfurt (Germania), aplicându-se pachetul statistic R Notebook. Studiul a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene şi Biroului Regional OMS pentru Europa.

Principalele rezultate:

VACCINARE

• Acceptarea vaccinului împotriva COVID-19 este în creştere continuă semnificativă: 57% ar accepta să se vaccineze, comparativ cu 41% în martie 2021 şi 31% în studiile anterioare. Totodată, procentul persoanelor care afirmă că nu se vor vaccina cu siguranţă a scăzut semnificativ de la 37% la 23%. La general, vaccinul continuă să fie acceptat mai mult de către persoane în vârstă şi bărbaţi, cei cu încredere mai mare în autorităţi şi cei care percep virusul ca fiind aproape şi că se răspândeşte rapid.

• La general, 20% dintre respondenţi declară că au primit cel puţin o doză de vaccin COVID-19. Majoritatea (90%) au primit vaccinul în Moldova, iar 8% în România. 75% dintre cei care au primit o doză intenţionează să primească şi a doua doză. 23% dintre cei care au fost vaccinaţi spun că au primit ambele doze.

• Factorii ce contează cel mai mult în decizia de vaccinare (cel puţin 3 din 4 respondenţi) se referă la asigurarea că vaccinul a fost utilizat de mult timp fără efecte adverse şi asigurarea interacţiunii libere cu membrii familiei şi prietenii după vaccinare. Factorii secundari (aproape 2/3 din respondenţi) se referă la asigurarea gratuită a vaccinului şi recomandarea din partea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a medicului de familie.

• Nivelul încă redus de acceptabilitate a vaccinului continuă să fie condiţionat de îngrijorarea că vaccinul ar putea avea efecte secundare grave asupra sănătăţii (68% din respondenţi, dar în descreştere faţă de 83% în martie 2021). 

• Neîncrederea în procesul de vaccinare continuă să fie alimentată de zvonurile negative în spaţiul public. Astfel, 71%  din respondenţi (faţă de 82% în studiul precedent) au auzit lucruri rele despre vaccinuri, în special că acestea au efecte secundare grave (92%). 

• Cât priveşte preferinţa pentru tipurile de vaccin, studiul actual atestă o echilibrare în preferinţe: dintre respondenţii care acceptă să fie vaccinaţi, 27% preferă Sputnik V, 25% – Pfizer, 18% – AstraZeneca, iar alte 18% ar accepta orice vaccin oferit de Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică. 

• Fiecare a patra persoană adultă (28%) continuă să nu creadă că noul coronavirus COVID-19 este real sau nu este sigură că acesta există. 

PERCEPEREA RISCULUI, CUNOŞTINŢE ŞI ATITUDINI

• 19% din respondenţi (faţă de 18% în martie 2021, 11% în noiembrie şi 5% în august 2020) confirmă că au fost sau erau, în perioada colectării datelor, testaţi pozitiv COVID-19 cu diferite forme (de la asimptomatic la forme severe), iar alte 10% au fost suspecte cu simptome specifice, dar fără confirmare de laborator.

• Studiul cinci atestă o descreştere semnificativă a procentului respondenţilor care consideră că este probabilitate mare să se infecteze cu COVID-19 (de la 48% în martie 2021 la 38%) şi a procentului persoanelor care consideră că vor avea forme severe în caz de infectare (de la 43% în martie 2021 la 35%).

• Descreşteri semnificative s-au înregistrat şi la nivel de alţi parametri: procentul persoanelor care se simt stresate din cauza COVID-19 a scăzut de la 52% în martie 2021 la 44%; procentul persoanelor cu frică faţă de COVID-19 a scăzut de la 51% în martie 2021 la 43%; a scăzut şi procentul persoanelor care simt că virusul se răspândeşte rapid (de la 77% în martie 2021 la 51%).

• Studiul cinci reconfirmă nivelul înalt de conştientizare şi conformare (94%) privind obligativitatea de a respecta condiţiile regimului de auto-izolare la domiciliu (14 zile) impus de autorităţi în cazul testării pozitive pentru COVID-19 sau aflării în contact cu un caz confirmat COVID-19. 

• În concordanţă cu studiile precedente, practic 9 din 10 respondenţi (în creştere faţă de studiile precedente) susţin că le este uşor să găsească, înţeleagă şi să urmeze informaţiile şi recomandările privind infecţia COVID-19. Însă, pentru fiecare al treilea respondent este dificil să aprecieze dacă informaţiile despre COVID-19 în mass-media sunt de încredere. 

• Procentul respondenţilor care raportează că se informează despre virus des sau foarte des este în scădere faţă de studiul precedent (de la 73% la 66%).

• 76% din respondenţi (cu 10% mai puţin faţă de studiul precedent) sunt îngrijoraţi de faptul că pandemia va avea consecinţe economice pentru ei în viitor.

• Respectarea comportamentelor de protecţie continuă să fie extrem de ridicată, majoritatea măsurilor de protecţie fiind raportate de peste 90% dintre respondenţi. Totuşi, respectarea majorităţii măsurilor de protecţie a scăzut puţin sau a rămas stabilă faţă de studiul precedent. Există o disponibilitate semnificativ mai mică de a evita evenimentele sociale, precum şi de a rămâne acasă şi a nu merge la serviciu / şcoală. 

• Majoritatea respondenţilor consideră că deciziile luate cu privire la pandemie sunt corecte (65%), în creştere uşoară faţă de studiul precedent.

• 35% din respondenţi susţin că situaţia lor financiară personală s-a înrăutăţit (46% în martie 2021) în ultimele 3 luni, iar pentru 56% a rămas neschimbată (49% în martie 2021).

• Procentul respondenţilor care au evitat să meargă la medic pentru probleme ce pot fi amânate a rămas stabil faţă de studiul precedent (25%). Totuşi, un lucru îngrijorător este că 30% din persoane au amânat vaccinarea pentru ei sau pentru copiii lor.

• Nivelul de încredere în instituţiile publice este în creştere continuă din luna august 2020. Medicul de familie, spitalele, şi angajatorul continuă să fie printre cei mai de încredere. Faţă de studiile precedente a crescut semnificativ nivelul de încredere în Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

• Cele mai de încredere surse de informaţii sunt prietenii şi familia (75%). Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi instituţiile naţionale de sănătate publică se bucură de încrederea a 62% şi, respectiv, 51% de respondenţi, ambele având o dinamică pozitivă a nivelului de încredere.