Într-un studiu publicat în Lancet, cercetătorii care au organizat testele Cov-Boost, din Marea Britanie, au evaluat răspunsul imunitar a 3.000 de oameni care au primit una din şapte tipuri de doze booster, între 2 şi 3 luni de la primirea celei de-a doua doze de vaccin AstraZeneca sau Pfizer.

În urma administrării unei doze booster Pfizer, după imunizarea cu două doze de vaccin, nivelul anticorpilor a crescut de opt ori. Cel mai puternic booster evaluat de acest studiu a fost Moderna - administrarea unei singure doze a ridicat nivelul anticorpilor de 32 ori în cadrul grupului vaccinat cu AstraZeneca şi de 11 ori în rândul celor care au primit Pfizer.

Cu toate că rezultatele arată că atât dozele booster Pfizer, cât şi cele Moderna (ambele bazate pe tehnologia ARN mesager) sunt foarte eficiente, oamenii de ştiinţă au atenţionat că trebuie ţinut cont şi de faptul că oamenii au diferite niveluri de anticorpi, încă dinainte de a primi dozele booster. De exemplu, nivelul anticorpilor rămâne foarte ridicat după câteva luni de la vaccinarea cu Pfizer, ceea ce înseamnă că nu mai poate fi îmbunătăţit prea mult.

Efectele secundare ale dozelor booster sunt minore

„Dozele booster sunt măsuri imunologice foarte eficiente, mult peste ceea ce este necesar pentru a preveni spitalizarea şi decesul”, a spus profesorul Saul Faust, liderul studiului şi director al clinicii de cercetare NIHR de la Spitalul Universitar Southampton. Efectele secundare au fost variate, însă cei mai mulţi dintre oamenii care au particiapt la teste au acuzat dureri la mână, dureri de cap şi oboseală. În urma studiului, nu s-a raportat nicio problemă majoră de siguranţă.

Pe lângă nivelul anticorpilor, cercetătorii au examinat impactul dozelor booster asupra celulelor T – o altă componentă crucială a sistemului imunitar strâns legată de prevenţia bolilor severe. Cele mai multe dintre dozele booster, inclusiv Pfizer, Moderna şi AstraZeneca, au mărit nivelul celulelor T, indiferent de tipul de vaccin pe care oamenii l-au primit la primele două doze.

Un rezultat al studiului care a atras atenţia oamenilor de ştiinţă a fost reacţia la fel de bună a celulor T împotriva variantelor Beta şi Delta, precum cea împotriva virusului original care a fost prima oară raportat în Wuhan. Cât despre relevanţa rezultatelor în cazul tulpinii Omicron, profesorul Faust a spus: „Speranţa noastră ca oameni de ştiinţă este că protecţia împotriva spitalizării şi a decesului va rămâne intactă.”

„Vaccinurile vor continua să ofere protecţia de care avem nevoie”

Optimismul profesorului Faust a fost împărtăşit şi de Jonathan Ball, profesor de virusologie moleculară la Universitatea din Nottingham, care nu a luat parte la studiul Cov-Boost.

„În timp ce variantele virusului, precum Delta, au redus capacitatea anticorpilor de a distruge virusul, reacţia celulelor T a rămas aproape neafectată”, a spus profesorul Ball. „Faptul că dozele booster al vaccinurilor cu ARN mesager au oferit o creştere a anticorpilor şi a celulelor T este o ştire foarte bună, în special acum, când atenţia noastră a fost captată de apariţia variantei Omicron.”

„Nu ştim cum această creştere a imunităţii va influenţa protecţia împotriva formelor severe ale bolii, dar sunt convins că vaccinurile vor continua să ofere protecţia de care avem nevoie”, a conchis profesorul Ball.

Alte rezultate ale studiului arată că programele de vaccinare cu dozele booster ar putea să fie înlocuite cu doze înjumătăţite ale vaccinului Pfizer fără a fi afectat nivelul de protecţie. Datele arată că o jumătate de doză booster de Pfizer a îmbunătăţit nivelul anticorpilor în rândul grupului de oameni vaccinaţi cu AstraZeneca de 17 ori şi în rândul celor vaccinaţi cu Pfizer de 6 ori.