Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), ONU, agenţiile specializate şi partenerii fac un apel la statele lumii să elaboreze şi să implementeze planuri de acţiune pentru a promova diseminarea rapidă a informaţiilor fundamentate ştiinţific şi pentru a preveni răspândirea informaţiilor false, respectând totodată libertatea de exprimare, transmite UNICEF România, potrivit comunicatului oficial, citat de caleaeuropeana.ro.
OMS, ONU, UNICEF, UNAIDS, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), UNESCO, Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor (UIT), iniţiativa ONU Global Pulse şi Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (IFRC), împreună cu guvernele din Indonezia, Thailanda şi Uruguay, au susţinut un webinar în marja celei de-a 75-a Adunări Generale a ONU, cu scopul de a atrage atenţia asupra impactului negativ al răspândirii informaţiilor false şi al dezinformării, aceasta din urmă fiind difuzarea deliberată de informaţii false pentru promovarea anumitor interese.
„În momentul în care virusul s-a răspândit în întreaga lume, s-au propagat frenetic mesaje eronate şi chiar periculoase pe toate platformele de socializare, din cauza cărora oamenii au devenit confuzi şi imprudenţi, fiind induşi în eroare”, a afirmat secretarul general al ONU António Guterres.
„Iniţiativa noastră, denumită ‘Verificat’, luptă împotriva informaţiilor false, cu arma adevărului. Colaborăm cu partenerii media, persoanele fizice, persoanele cu influenţă şi platformele de socializare pentru a difuza conţinut ce promovează ştiinţa, oferă soluţii şi încurajează solidaritatea. Aceste demersuri vor fi esenţiale în efortul de a obţine încrederea publicului în siguranţa şi eficacitatea viitoarelor vaccinuri împotriva COVID-19. Avem nevoie de un vaccin pentru oameni care să aibă un preţ accesibil şi să fie disponibil tuturor”.
„Informaţiile false şi dezinformarea pun în pericol sănătatea şi viaţa, subminând încrederea în ştiinţă, în instituţii şi în sistemele medicale”, a declarat directorul general al ONU dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Pentru a combate pandemia, avem nevoie de încredere şi solidaritate, iar în contextul unei lipse de încredere, există mult mai puţină solidaritate. Informaţiile false zădărnicesc răspunsul la pandemie, prin urmare trebuie să ne unim forţele pentru a lupta împotriva lor şi pentru a promova recomandările de sănătate publică ce au o bază ştiinţifică. Principiile care ghidează răspunsul la COVID-19 se aplică şi în cazul gestionării infodemiei. Trebuie să o prevenim, să o detectăm şi să o combatem, împreună şi cu solidaritate”.
„Pe lângă impactul direct asupra răspunsului la pandemie, dezinformarea subminează încrederea populaţiei în procesele şi instituţiile democratice, exacerbând discrepanţele sociale”, a afirmat administratorul PNUD, Achim Steiner. „Este una dintre cele mai preocupante provocări ale vremurilor noastre din sfera guvernanţei. PNUD colaborează intens cu statele membre, alte agenţii ONU şi partenerii în dorinţa de a identifica soluţii holistice care respectă drepturile omului”.
„Dezinformarea reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă copiii în prezent”, a declarat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF. „Aceasta profită de fisurile existente la nivelul încrederii în societăţi şi instituţii şi le adânceşte, subminează încrederea în ştiinţă şi medicină şi divizează comunităţile. În forma lor cea mai pernicioasă, cum ar fi atunci când conving părinţii să nu îşi vaccineze copiii, pot fi chiar fatale. În condiţiile în care informarea eronată este mai degrabă un simptom decât o boală, pentru a o combate nu ajunge simplul adevăr. Este nevoie şi de încredere între lideri, comunităţi şi cetăţeni”.
„Putem învinge COVID-19 doar prin fapte, ştiinţă şi solidaritate comunitară”, a declarat directorul executiv Winnie Byanyima. „Informaţiile false perpetuează stigmatizarea şi discriminarea şi nu trebuie să stea în calea eforturilor de a asigura protecţia drepturilor omului şi accesul persoanelor cu risc şi al celor marginalizate la servicii medicale şi protecţie socială”.
„De la debutul pandemiei, UNESCO şi-a activat reţeaua internaţională de parteneri media, jurnalişti, persoane care verifică veridicitatea informaţiilor, posturi de radio comunitare şi experţi, pentru a pune la dispoziţia cetăţenilor mijloacele prin care să lupte împotriva informaţiilor false şi a zvonurilor — fenomene exacerbate de pandemie”, a declarat Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO. „Mobilizarea colectivă în scopul promovării informaţiilor de calitate şi fiabile, respectând totodată libertatea de exprimare, este esenţială. Avem nevoie de o presă liberă, independentă şi pluralistă mai mult ca niciodată”.
„Încrederea este o piatră de temelie în lumea noastră digitală”, a afirmat Houlin Zhao, secretarul general al Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor. „Prin intermediul îndelungatei iniţiative a OMS şi UIT BeHe@lthy BeMobile, UIT colaborează cu ministerele naţionale din domeniul telecomunicaţiilor şi al sănătăţii şi cu operatorii de reţele mobile, încă de la începutul acestei crize, pentru a transmite SMS-uri persoanelor care, poate, nu au acces la internet, oferindu-le sfaturi medicale fondate pe date ştiinţifice şi dovezi pentru combaterea COVID-19, direct pe telefoanele lor mobile”.
OMS şi partenerii săi îndeamnă ţările să implice şi să îşi asculte comunităţile în momentul elaborării planurilor naţionale de acţiune şi să capaciteze aceste comunităţi pentru a creşte nivelul de încredere şi de combatere a informaţiilor false.
„Implicarea comunităţilor în modul în care este percepută şi combătută boala este crucială pentru câştigarea încrederii şi eliminarea focarelor”, a afirmat Jagan Chapagain, secretar general al IFRC. „Dacă răspunsul nostru nu reflectă preocupările şi percepţiile comunităţilor, nu vom fi consideraţi parteneri relevanţi sau de încredere de către populaţiile afectate, iar răspunsul la epidemie riscă să dea greş. Mai mult ca niciodată, serviciile locale de intervenţie sunt în prima linie în această criză. Trebuie să recunoaştem rolul incredibil pe care îl joacă acestea în ceea ce priveşte înţelegerea şi valorificarea cunoştinţelor locale şi a feedbackului oferit de comunitate”.
Gazdele evenimentului au îndemnat şi mass-media, platformele de socializare, liderii societăţii civile şi persoanele cu influenţă să intensifice acţiunile menite să asigure diseminarea informaţiilor corecte şi să prevină răspândirea informaţiilor false şi a dezinformării. Accesul la informaţii corecte şi liberul schimb de idei în mediul online şi offline sunt esenţiale pentru asigurarea unor răspunsuri eficace şi credibile în materie de sănătate publică.
„Iniţiativa ONU Global Pulse a luat naştere în urmă cu zece ani în cadrul sistemului ONU, folosind pentru prima dată informaţii predictive în timp real în scopul protejării comunităţilor vulnerabile în perioade de criză”, a declarat Robert Kirkpatrick, director al Global Pulse, iniţiativa secretariatului general al ONU privind datele de mare volum şi inteligenţa artificială (IA). „În timpul actualei pandemii, am remarcat o creştere enormă a solicitărilor de analize de date avansate din partea agenţiilor ONU şi a statelor membre. Vom continua să colaborăm cu OMS şi alţi parteneri pentru a contribui la identificarea şi combaterea informaţiilor false şi a dezinformării”.
