Centenar

VIDEO. „1918 – când toţi românii au zis DA!”, la Drochia. Vlad Ţurcanu: Ce a însemnat Unirea de la 1918 pentru populaţia basarabeană?

post-img

Caravana Radio România Chişinău ”1918 – când toţi românii au zis DA!” a ajuns în această săptămână la Drochia. Evenimentul s-a desfăşurat la biblioteca publică raională, unde jurnalistul şi specialistul în comunicare Vlad Ţurcanu, fost consilier şi purtător de cuvânt prezidenţial, a susţinut o conferinţă dedicată Centenarului cu tema: ”Unirea de la 1918 din perspectiva actuală – lecţii pentru prezent”.

Dacă i-am cunoaşte mai bine pe acei membri ai Sfatului Ţării care au luptat pentru ca teritoriul din stânga Prutului să treacă în componenţa actuală am înţelege multe din ceea ce ar trebui să facem noi la ora actuală când încă ezităm să ne poziţionăm în favoarea vestului, occidentului din care face parte în prezent România, a menţionat analistul Vlad Ţurcanu, scrie Radio Chişinău.

”Deseori în R. Moldova s-a spus că nu avem repere, că nu avem exemple la care să ne raportăm că ar trebui să recurgem la nişte împrumuturi, să ne raportăm la nişte oameni de cultură, politicieni mai ales din altă parte. Adevărul este că atunci, în 1918, şi în anii premergători  Unirii de la 27 martie am avut nişte exponenţi pe care dacă îi studiem şi îi cunoaştem îi descoperim ca nişte oameni de o mare valoare culturală, politică, ştiinţifică, administrativă şi multe dintre acţiunile lor ar putea fi înţelese şi preluate în această perioadă prin care trecem acum, mai ales că multe dintre problemele de atunci sunt prezente şi astăzi, chiar dacă au trecut o sută de ani. Printre aceştia este Ioan Pelivan, cel mai naţionalist şi inimos membru al Sfatului Ţării, care a renunţat să devină preşedinte al Sfatului Ţării cedându-i acest post consăteanului său Ion Inculeţ, tocmai pentru a nu-i speria pe acei membri din Sfatul Ţării mai evazivi, mai puţin naţionalişti”

Membrii Sfatului Ţării erau băştinaşi basarabeni, ieşiţi din popor, în contrapunere cu propaganda sovietică care spunea că acel Act al Unirii  a fost săvârşit de exponenţi veniţi de peste Prut a menţionat Vlad Ţurcanu care a subliniat principalele ce a însemnat Unirea pentru românii basarabeni.

”Ce a însemnat Unirea de la 1918 pentru populaţia basarabeană? În primul rând faptul că vreme de 22 de ani populaţia Basarabiei a fost ferită de toate nenorocirile care s-au întâmplat în imediata vecinătate, estul Basarabiei. Cum ar fi ceea ce a rămas în istorie cu numele de ”Teroarea Roşie” declanşată de bolşevici încă la 1917 care a cunoscut o intensitate până prin 1922, dar şi după aceea prin anii 30 cu acele epurări a milioane de oameni pe care le-a operat Iosif Vissarionovici Stalin. Populaţia Basarabiei nu a păţit aşa ceva pentru că se afla în componenţa României. În timp ce peste Nistru a început colectivizarea forţată, cu omorârea sau trimiterea în Siberia a ţăranilor care nu erau de acord, în Basarabia a început imediat după Unire, prin anii 1920-1921 reforma agrară care a însemnat preluarea unor terenuri uriaşe de la marii latifundiari, mulţi dintre ei alogeni şi care nici nu locuiau în Basarabia. Peste o mie şi jumătate de hectare de pământ au fost transferate prin această reformă în posesia statului care după aceea le-a transmis în proprietate ţăranilor moldoveni. Astfel ţăranii basarabeni au putut să îşi ia viaţa în mâini, au putut să îşi construiască un viitor pentru ei şi pentru copiii lor”, susţine Vlad Ţurcanu. 

În discursul său Vlad Ţurcanu a evocat personalitatea lui Anton Crihan, unul dintre cei mai tineri membri ai Sfatului Ţării (avea doar 24 de ani în acea perioadă) - unul dintre puţinii lideri ai Unirii care a reuşit să se salveze de autorităţile comuniste din România care i-au vânat şi întemniţat, după ocupaţia sovietică a Basarabiei, pe mai toţi deputaţii basarabeni. Anton Crihan, care a fost numit ”braţul armat al Unirii”a fugit în Statele Unite unde a trăit până la 100 de ani.

”La vârsta de peste 90 de ani Anton Crihan a povestit într-un interviu pentru Europa Liberă ce l-a determinat să aibă o activitate politică activă în favoarea Unirii Basarabiei cu România. În timp ce era locotenent în garnizoana în garnizoana din Odessa a observat cum un sergent îl bătea pe un soldat cu mâinile şi picioarele. Şi atunci el s-a apropiat şi l-a întrebat pe acel sergent rus ce se întâmplă. Şi a primit răspuns că acel soldat nu înţelege nimic, este un tont şi nu merită decât să fie bătut. Din discuţii Anton Crihan a înţeles că acel soldat era un român basarabean care îşi făcea serviciu militar la Odessa şi nu înţelegea limba rusă. Acel caz l-a cutremurat atunci atât de mult pe Anton Crihan că şi-a propus să facă tot ce îi stă în puteri ca să rupă teritoriul Basarabiei de imperiul Ţarist unde nu exista nici un respect pentru fiinţa umană şi majoritatea populaţiei din Basarabia era percepută ca nişte oameni de rang inferior”.

Comunicarea susţinută de jurnalistul şi Vlad Ţurcanu, fost consilier prezidenţial, o puteţi asculta şi pe site-ul Radio Chişinău www.radiochisinau.md.

Caravana Radio România Chişinău „1918 – Când toţi românii au zis Da!” a trecut prin Briceni, Edineţ, Soroca, Cahul şi Dochia, iar miercuri, 24 octombrie va ajunge la Sângerei. Scriitorul Vladimir Beşleagă va susţine o comunicare despre Centenarul Unirii la Liceul Mihai Eminescu din localitate.