Sfatul Ţării, parlamentul Republicii Democratice Moldoveneşti, vota la 27 martie 1918, după calendarul iulian sau pe stil vechi, unirea condiţionată cu România. Această dată îi corespunde calendarului gregorian, sau pe stil nou, zilei de 9 aprilie.
Unirea Basarabiei cu Regatul României acum 100 de ani a avut loc în condiţii dramatice, când capitala ţării fusese mutată de doi ani la Iaşi, oraş devenit capitală de război. Despre acest context istoric a vorbit la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI preşedintele Academiei Române, Ion Aurel Pop.
„În 1917, România aproape că nu exista, capitala ţării era la Iaşi, autorităţile erau mutate acolo şi speranţe nu mai erau. La scurtă vreme, datorită energiilor acestui popor, care au ştiut să se strângă într-un şuvoi şi datorită conjuncturii favorabile, şi datorită împrejurărilor internaţionale - la începutul anului 1918 nu era nimic clar în legătură cu soarta războiului, cu viitorul Europei - şi totuşi, Basarabia s-a smuls din spaţiul răsăritean, iar mai târziu, în noiembrie, o altă parte a Moldovei, înstrăinată în 1775, Bucovina, se întorcea şi ea în patria mamă, pentru ca la 1 decembrie, procesul să se încheie cu decizia transilvănenilor”, a menţionat Ion Aurel Pop.
„În 1917, România aproape că nu exista, capitala ţării era la Iaşi, autorităţile erau mutate acolo şi speranţe nu mai erau. La scurtă vreme, datorită energiilor acestui popor, care au ştiut să se strângă într-un şuvoi şi datorită conjuncturii favorabile, şi datorită împrejurărilor internaţionale - la începutul anului 1918 nu era nimic clar în legătură cu soarta războiului, cu viitorul Europei - şi totuşi, Basarabia s-a smuls din spaţiul răsăritean, iar mai târziu, în noiembrie, o altă parte a Moldovei, înstrăinată în 1775, Bucovina, se întorcea şi ea în patria mamă, pentru ca la 1 decembrie, procesul să se încheie cu decizia transilvănenilor”, a menţionat Ion Aurel Pop.
