Centenar

#eusuntromania. În căutarea tradiţiilor pierdute. Meşterii populari dau viaţă Muzeului Satului

Supravieţuirea tradiţiilor autentice româneşti depinde în bună măsură de priceperea meşterilor populari. Din păcate, ei sunt din ce în ce mai puţini. Tot puţini sunt şi tinerii dispuşi să le ducă moştenirea mai departe, relatează ŞtirileTVR.

Tradiţiile moştenite de la străbuni, parte din fiinţa culturală a României, îşi regăsesc timid drumul către tineri. Dacă până mai ieri puţini erau cei dispuşi să înveţe tainele meşteşugurilor tradiţionale, lucrurile încep să se schimbe. Tinerii îşi reîntorc privirile către sat şi către rosturile sale.

Nea Vasile are 82 de ani şi a rămas printre ultimii meşteri care stăpânesc secretele acoperişurilor de paie.

Dumitru Mihalcea este unul dintre ucenicii lui nea Vasile. Munceşte în construcţii încă din adolescenţă. Dar acoperiş cu paie legate încă n-a făcut până acum. Pentru Dumitru, fiecare cuvânt spus de nea Vasile este un câştig, aşa că îi ascultă sfaturile cu sfinţenie.

Reîntors la Muzeul Satului din Bucureşti după zeci de ani, nea Vasile priveşte nostalgic spre construcţiile făcute tot de el, acum câteva decenii. Zbuciumul Capitalei îl face să se gândească la căsuţa lui din Munţii Apuseni, unde şi-a petrecut întreaga viaţă.

Nea Vasile este una dintre puţinele voci care mai transmit, atât cât pot, unicitatea unor meşteşuguri din patrimoniul naţional. Un om simplu, fără prea multă şcoală, care preţuieşte munca şi cinstea.

Etnologii se plâng că este o adevărată provocare că în România anului 2017 să găseşti meşteri populari autentici. Ei sunt inima muzeului şi inima unei naţiuni ale cărei tradiţii şi obiceiuri trebuie păstrate. Pentru că numai astfel suntem România.