În cadrul întâlnirii organizate la Teatrul muzical-dramatic ”B.P.Hasdeu” cu regizoarea Leontina Vatamanu şi la care au participat actorii teatrului, profesori şi studenţi de la universitatea din oraş, a fost evocată personalitatea marelui poet, savant şi om politic Ion Vatamanu şi rolul său în Mişcarea de Eliberare Naţională de la sfârşitul anilor 80 începutul anilor 90.

”Nu toate cărţile şi poeziile tatei au avut acelaşi noroc ca poezia ”Ideal”, care a văzut lumina tiparului în acele vremuri complicate pentru idealurile naţionale.  Altele au avut o soartă mai tragică, au fost şi cărţi care au fost cenzurate şi au fost tăiate de pe lista editurilor, au fost interzise. Tatăl meu a suferit foarte mult. Şi-a dorit foarte mult să ajungă în clipa în care să fie liber să spună ce crede şi ce simte. De aceea în primele clipe ale acestui avânt ale acestei mişcări de eliberare naţională, el s-a implicat. Pentru prima dată s-a implicat în viaţa politică. Până la acel moment a evitat orice conexiune cu politicul, nu a fost niciodată membru al partidului comunist, a evitat tot timpul, şi din cauza aceasta a avut tot timpul probleme. A avut interdicţii de ieşire din spaţiul sovietic, nu putea să participe la conferinţe de chimie în alte ţări unde era invitat. A fost o persoană non-grata (în perioada sovietică n.r.)şi din acest considerent probabil a fost şi mai aprigă lupta lui şi felul în care a perceput el această perioadă de renaştere naţională şi felul în care s-a implicat în acest proces.  Simţea că este de datoria unui intelectual să spună lucrurilor pe nume. Prin anii 1986-87 apăruseră deja voci care vorbeau despre limba română, despre cine suntem, ce identitate avem, puţin mai târziu a luat fiinţă şi cenaclul ” Alexei Mateevici” iar printre aceste voci era şi vocea lui Ion Vatamanu care a scris o serie de poeme patriotice, devenite hiturile acelei perioade. Lumea şi acum îşi mai aduce aminte de ”Unire moldoveni” , ”Ce vor scriitorii”, ”Un popor de felul nostru” a menţionat Leontina Vatamanu.

În cadrul întâlnirii, Leontina Vatamanu a proiectat fragmente din filmul documentar ”Dor de Ion Vatamanu” în care este prezentată în imagini de arhivă activitatea politică şi lupta pe baricade a poetului pentru revenirea la adevărul istoric în stânga Prutului.

”A studiat moleculele- universurile celea ascunse, tainice şi la fel de profund a pătruns şi în arta poeziei. Poeziile lui sunt ca nişte fântâni în care te reflecţi, dar sunt foarte, foarte adânci şi pline de imagini şi de sensuri. Ori de câte ori le recitesc găsesc alte şi alte gânduri, alte nuanţe… Mă fascinează această putere al lui şi acest talent inepuizabil” 

După 33 de ani în care a activat în domeniul chimiei, Ion Vatamanu a obţinut cinci brevete de invenţie, a scris peste 150 de articole ştiinţifice publicate în tot spaţiul sovietic, a editat 26 de cărţi de poezie.

”Era un om foarte principial, care mereu căuta dreptatea. Făcea lucrurile fundamental pentru că a făcut şi în chimie şi în poezie lucrurile în mod serios, şi a vrut şi o ţară sănătoasă. S-a dus mult prea devreme, la 56 de ani, şi probabil pentru că a ars aşa intens, şi s-a consumat în lupte politice”.

Născut la 1 mai 1937, în comuna Costiceni, judeţul Hotin (azi raionul Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi), şi decedat la 9 august 1993, Ion Vatamanu a fost un militant remarcabil pentru emanciparea naţională a românilor basarabeni, dar şi a celor bucovineni.
Poet, publicist, savant-chimist, Ion Vatamanu a fost unul din liderii Mişcării de Eliberarea Naţională a românilor basarabeni la sfârşitul anilor 80.

Între 1989 şi 1991, împreună cu poeta Leonida Lari,  Ion Vatamanu asigură apariţia în Basarabia a publicaţiei „Glasul”, primul ziar tipărit în grafie latină din perioada postbelică. A fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova şi desemnat preşedinte al Comisiei Parlamentare pentru Cultură şi Culte. Este semnatar al declaraţiei de Independenţă.

Leontina Vatamanu este fiica cea mai mică a regretatului poet, savant şi om politic Ion Vatamanu. Mama ei, Elena Vatamanu, cunoscută traducătoare, este fiica scriitorului basarabean Mihail Curecheru, deportat în Siberia şi decedat, în 1943, într-un lagăr din Taişet. Leontina este absolventă a Facultăţii de Scenaristică şi Critică de Film a Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti (1995). Împreună cu soţul ei, producătorul Virgiliu Mărgineanu, sunt fondatorii Festivalului Internaţional de Film Documentar „Cronograf“, singurul festival internaţional de documentare din R. Moldova. Leontina Vatamanu este autoarea a peste 15 documentare cu tematică patriotică, printre care „Te iubesc Ion şi Doina“, „Dor de Ion Vatamanu“, „Satul din oglindă“, „SĂRMAna de pe Prut“. Este laureată a mai multor festivaluri internaţionale de filme documentare.

Următoarea întâlnire în cadrul caravanei Radio România Chişinău ”1918-când toţi românii au zis Da!” va avea loc la 17 octombrie la Drochia.

Conferinţele susţinute de istorici în cadrul Caravanei ””1918-când toţi românii au zis Da!” pot fi ascultate pe frecvenţele Radio Chişinău duminică, începând cu ora 11. 00.

Sursa: radiochisinau.md