Centenar

Acum 100 de ani, Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România

post-img

Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii româneşti – Ardealul, Crişana, Banatul, Maramureşul şi Bucovina – spre sfârşitul anului 1918, fiind creată România Mare.

Unirea Basarabiei cu România votată la data de 27 martie (9 aprilie) 1918 de către Sfatul Ţării, (parlamentul Republicii Democratice Moldoveneşti) reprezintă concretizarea şi biruinţa mişcării ”româniste” din acest ţinut.

Până la şedinţa din 27 martie 1918 a Sfatului Ţării, comitetele ţinuturilor din Bălţi, Soroca şi Orhei au fost consultate în privinţa Unirii cu Regatul României. Pe 27 martie, Sfatul Ţării a votat în favoarea Unirii cu România cu mai multe condiţii - reforma agrară, Basarabia avea să aibă propriul său organ legislativ, Sfatul Ţării, ales prin vot democratic; legile locale şi forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentanţilor locali; drepturile minorităţilor urmau să fie garantate prin lege şi respectate în statul român; Basarabia urma să trimită în Parlameantul României un număr de deputaţi proporţional cu populaţia regiunii.

În sală au fost prezenţi preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Moldoveneşti, Daniel Ciugureanu, toţi membrii guvernului şi prim-ministrul român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand I.

Actul unirii Basarabiei cu România a fost citit în faţa Sfatului Ţării de secretarul acestuia, Ion Buzdugan.

Dintre cei 135 de deputaţi prezenţi, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abţinut, 13 deputaţi fiind absenţi. Citirea rezultatului a fost însoţită de aplauze furtunoase şi strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”.