Vineri, 14 septembrie, la Centrul de pregătire pentru personalul din industrie din Buşteni, vor avea loc, între orele 10.00 şi 12.00, prezentarea unei expoziţii realizate de Studioul de Arte Plastice al Armatei, a unei expoziţii documentare dedicate aniversării Centenarului Întregirii Românii şi a enciclopediei electronice „România 1918.Oameni, momente şi imagini”.

Asociaţia Tradiţia Militară va prezenta ţinute militare din perioada Războiului de Întregire a României.

De la ora 15.00, tot la sediul Centrului va fi prezentat un film documentar dedicat aniversării Centenarului Marii Uniri şi va fi lansat Albumul Monografic cu titlul ,,Crucea - slăvitul semn de biruinţă în Războiul de Întregire a Romaniei - 100 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri”.

Sâmbătă, 15 septembrie, de la ora 11.30, la Crucea Eroilor Neamului de pe Vârful Caraiman va avea loc o ceremonie de depuneri de coroane de flori, prezentarea simbolisticii Crucii Caraiman şi a acţiunilor Armatei României în Războiul de Întregire a Neamului, dar şi o demonstraţie de reconstituire istorico-militară organizată de Asociaţia Tradiţia Militară.

În acelaşi timp, în Buşteni vor fi prezentate publicului larg expoziţii dedicate evenimentului, vor avea loc exerciţii demonstrative (supravieţuire, escaladă şi tiroliană, intervenţie EOD etc), iar de la ora 18.00 un concert de muzică de fanfară şi un spectacol susţinut de formaţii artistice ale Cercurilor militare din Curtea de Argeş şi Câmpulung Muscel, ale elevilor Colegiului Naţional Militar ,,Dimitrie Cantemir” Breaza, ale grupurilor cultural-artistice din oraşul Buşteni, precum şi ale elevilor din comunităţile istorice româneşti de peste graniţe (elevii din comunitătile istorice româneşti din Bulgaria, Republica Moldova, Serbia şi Ucraina vor purta costume populare specifice zonelor pe care le reprezintă).

Duminică, 16 septembrie, de la ora 10.00, la Castelul Peleş va avea loc un spectacol de muzică de fanfară şi o demonstraţie de reconstituire istorico-militară organizată de Asociaţia Tradiţia Militară.

Crucea Eroilor Neamului

Ridicată din dorinţa Reginei Maria, a fost inaugurată şi sfinţită în 14 septembrie 1928, în ziua celei mai vechi şi importante dintre sărbatorile ortodoxe închinate cinstirii Sfintei Cruci. Monumentul din Bucegi este unic în lume atât prin altitudinea amplasării, cât şi prin dimensiuni.

Crucea Eroilor Neamului de pe Masivul Caraiman va fi reabilitată cu fonduri din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, în vederea sărbătoririi, la 1 Decembrie 2018, a o sută de ani de la Marea Unire, conform unei Hotărâri a Guvernului din 6 iulie 2016.

Monumentul Crucea Eroilor Neamului

A fost construit la iniţiativa Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand I al României, între anii 1926 şi 1928, pentru a cinsti memoria eroilor căzuţi la datorie în Primul Război Mondial.

Regina Maria nu a avut doar ideea ridicării monumentului, dar a şi urmărit îndeaproape lucările de construcţie, finanţate şi prin donaţii de la firme particulare sau de la instituţii de stat. Întregul proiect a fost opera arhitecţilor români Georges Cristinel şi Constantin Procopiu, a doi mari ingineri care au realizat studiile de rezistenţă ale monumentului, Alfred Pilder şi Teofil Revici, dar şi ale celor care au urmărit ridicarea mnonumentului, dirigintele de şantier Nicolae Stănescu şi şeful de şantier V. Bumbulescu.

Crucea a fost înălţată pe Vârful Caraiman, la altitudinea de 2291 m, chiar pe marginea abruptului către Valea Seacă, cu scopul de a fi văzută de la o distanţă cât mai mare.  Monumentul este unic în lume atât prin altitudinea amplasării, cât şi prin dimensiuni: crucea propriu-zisă are o înălţime de 28 de metri şi două braţe de câte 7 metri fiecare.

Execuţia monumentului a fost realizată de lucrătorilor de la Direcţia de Poduri din cadrul C.F.R. şi prin eforturile întregii comunităţi din Buşteni şi a unui număr mare de elevi şi studenţi mobilizaţi de Societatea Cultul Eroilor, care au contribuit benevol la transportul materialelor de construcţie. Ridicarea materialelor s-a facut cu funicularul Schiel al fabricii de hârtie, iar transportul pe platoul Bucegi, cu ajutorul cailor şi a carelor trase de boi.

Construcţia a fost finalizată în doi ani şi a fost sfiinţita în anul 1928, la 14 Septembrie de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci.

Crucea,  executată din profile de oţel, a fost montată pe un soclu din beton armat placat cu piatră, înalt de 7,5 m, în interiorul căruia se află o încăpere care a adăpostit iniţial generatorul de energie electrică care alimenta cele 120 de becuri de 500 W de pe conturul Crucii.  Crucea era iluminată în fiecare an în noaptea de 5 iunie, de Inălţarea Domnului, când este şi Ziua Eroilor, şi în noaptea de 15 august de Sfântă Marie Mare.

Instalaţia electrică a fost afectată de vreme, dar şi vandalizată repetat, şi cu timpul s-a renunţat la propriul generator ca sursă de iluminare şi s-a apelat la sursa cu care era dotată staţia de la Coştila.  După instalarea regimului comunist, monumentul a fost neglijat şi Crucea ameninţată chiar cu dispariţia, când  a existat intenţia de  a secţiona braţele laterale ale monumentului şi de a se monta o stea roşie în vârful coloanei metalice, sau a fost vandalizată şi murdărită cu înscrisuri sau grafitti.

Din anul 1991, Crucea a fost din nou iluminată, dar instalaţia electrică a fost din nou vandalizată şi în 2003, pentru repararea instalaţiei electrice au lucrat echipe de salvamontişti care au transportat pe Caraiman sute de kilograme de materiale.

Astăzi, odată cu lăsarea întunericului, Crucea de pe Caraiman este iluminată cu 300 de becuri de câte 500 W fiecare şi poate fi văzută de la zeci de km depărtare.

Există şi un nou proiect de iluminare, care îşi propune să acopere Crucea Eroilor cu o vopsea fluorescentă, iar asupra ei să fie proiectat un spot laser, iar un parteneriat recent încheiat între Consiliul Local al oraşului Buşteni şi Asociaţia Rotary Club Valea Prahovei îşi propune restaurarea completă a Monumentului Crucea Eroilor Neamului şi introducerea sa în circuitul turistic mondial.

Restaurarea monumentulu a început în luna august şi va dura 3 ani. Întreaga operaţiune va costa circa 4 milioane de euro, iar o parte din bani sunt asiguraţi printr-un program european.